LISTA PROIECTELOR UE asumate ca prioritate de Guvern, în valoare de 4 miliarde euro, care avansează slab. Unele sunt chiar în regres

Peste o treime dintre proiectele UE asumate ca prioritate de Guvern au avansat extrem de slab în primul semestru, în multe cazuri cu un ritm de execuție de nici măcar jumătate de procent, existând și lucrări pentru care gradul de realizare este indicat acum chiar în scădere față de începutul anului.

Datele analizate de MEDIAFAX reflectă evoluția proiectelor pe parcursul primelor șase luni ale acestui an, în perioada mandatelor Guvernelor Boc, Ungureanu și Ponta.

O evoluție foarte slabă a fost înregistrată și în primăvara acestui an, autoritățile justificând atunci situația prin faptul că lucrările nu au putut avansa din cauza iernii.

FLASH NEWS PNL și USR mai fac un pas împreună și propun o initiațivă prin care anul 2027 să fie declarat “Anul României Europene”. Cele două partide vor și aderarea la Zona Euro

12:10

AUTO Alertă pentru șoferi: Site-uri false care vând roviniete online, depistate de CNAIR

12:06

Lista proiectelor cu finanțare UE considerate ca prioritare de către Executivul român, în valoare totală de 14 miliarde euro, a fost convenită de Guvern cu oficialii Comisiei Europene și ai Fondului Monetar Internațional la sfârșitul anului trecut, majoritatea fiind atunci la un stadiu de execuție cu puțin peste 0%. Pentru multe dintre aceste proiecte, semnate în intervalul 2009-2011, Executivul s-a angajat să ridice gradul de execuție aproape de 50%, dacă termenul de finalizare nu expiră chiar în acest an. Conform calendarului, proiectele trebuie finalizate în perioada 2012-2015.

Ultimele date privind evoluția acestor proiecte în intervalul 31 decembrie 2011-30 iunie 2012 relevă însă că, pentru mai mult de o treime dintre proiecte, în valoare totală de aproape 4 miliarde euro, nu a fost înregistrat niciun progres, că ritmul de execuție a fost foarte slab sau că situația chiar s-a înrăutățit, fiind indicat acum un grad de realizare mai mic decât în urmă cu șase luni.

În categoria lucrărilor pentru care ritmul de execuție a fost extrem de modest se află cele pentru reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județele Brașov (o investiție de 189 milioane euro, cu un ritm de execuție care a avansat în primul semestru de la 5% la 6,93%), Arad (139 milioane euro, de la 0,62% la 3,15%), Dâmbovița (140 milioane euro, de la 5,50% la 6,14%), Iași (141 milioane euro, de la 1,20% la 5,44%), Brăila (95 milioane euro, de la 1,50% la 2,79%), Ilfov (76 milioane euro, de la 2,32% la 7,25%), Alba (102 milioane euro, de la 6,68% la 8,53%), Buzău (99 milioane euro, de la 0% la 3,09%), Timiș (118 milioane euro, de la 0,01% la 0,14%), Covasna (86 milioane euro, de la 0,10% la 0,70%), Hunedoara-Valea Jiului (40 milioane euro, de la 4,20% la 7,86%), Neamț (107 milioane euro, de la 0% la 1,47%), Sibiu (100 milioane euro, de la 0% la 0,30%), Mureș (110 milioane euro, de la 0% la 1,21%), Bihor (83 milioane euro, de la 2,50% la 3,57%), Prahova (162 milioane euro, de la 0% la 1,40%), Bacău (117 milioane euro, de la 0% la 1,09%), Galați (129 milioane euro, de la 0% la 0,17%), Dolj (150 milioane euro, de la 0% la 0,20%).

Același slab rezultat mai este consemnat atât pentru proiectele de realizare a unui sistem de management integrat al deșeurilor în județele Mureș (45 milioane euro, de la 1,23% la 7,85%), Vrancea (36 milioane euro, de la 1,60% la 2.04%), Neamț (33 milioane euro, de la 0,95% la 1,61%), Cluj (61 milioane euro, de la 0,09% la 0,42%), Sibiu (22 milioane euro, de la 2,12% la 4,45%), Covasna (24 milioane euro, de la 0,69% la 1,18%), Olt (31 milioane euro, de la 0,27% la 0,49%), Călărași (34 milioane euro, de la 0,34% la 0,39%), Sălaj (27 milioane euro, de la 3,11% la 3,25%), Bacău (36 milioane euro, de la 1,76% la 7,68%), Vaslui (32 milioane euro, de la 0,44% la 0,72%), cât și pentru cele privind reabilitarea sitului poluat istoric – depozit deșeuri periculoase U.C.T. – Poșta Raț, municipiul Turda (19 milioane euro, de la 0,03% la 1,50%), reabilitarea sistemului de termoficare în municipiile Iași (61 milioane euro, de la 1% la 1,12%), Timișoara (58 milioane euro, de la 0,66% la 6,84%), Râmnicu-Vâlcea (59 milioane euro, de la 0% la 0,91%) și Focșani (35 milioane euro, de la 0% la 2,09%), varianta de ocolire Caracal (15 milioane euro, de la 2% la 5,34%), modernizarea DN 5 sectorul București-Adunații Copăceni (48 milioane euro, de la 17,41% la 18%) și reabilitarea spitalului județean de urgență Vâlcea (17 milioane euro, de la 3% la 5%).

Pentru alte proiecte nu a fost înregistrat absolut niciun progres de-a lungul a șase luni, categorie în care se află lucrările de extindere și reabilitare a infrastructurii de apă în județele Satu Mare (102 milioane euro, rămâne la un nivel de execuție de 0%), Botoșani (102 milioane euro, rămâne la 0%), Vâlcea (98 milioane euro, rămâne la 0%), de realizare a unui management integrat al deșeurilor solide din județul Argeș (20 milioane euro, rămâne la 0%), de reabilitare a sistemului de termoficare în municipiul Oradea (77 milioane euro, rămâne la 0,05%), de construcție a variantelor de ocolire Săcuieni (15 milioane euro, rămâne la 0%) și Carei (23 milioane euro, rămâne la 0%), de reabilitare poduri și tuneluri de cale ferată la Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța (29 milioane euro, rămâne la 0%) și de realizare a unui sistem informatic integrat pentru dosarul electronic de sănătate (38 milioane euro, rămâne la 1%).

Pentru alte proiecte însă, gradul de execuție aferent sfârșitului lunii iunie, și așa extrem de slab, este chiar mai mic decât cel prezentat oficial la începutul anului. În această situație se află proiectele de extindere și modernizare a infrastructurii de apă în județul Bistrița-Năsăud (83 milioane euro, gradul de execuție scade de la 5,45% la 3,63%), pentru regiunea Constanța și Ialomița (192 milioane euro, de la 6,55% scade la 4,54%) și în județul Suceava (119 milioane euro, de la 3,22% scade la 1,36%), precum și de retehnologizare a sistemului de termoficare din municipiul Bacău (63 milioane euro, de la 8,90% scade la 8,13%).

La începutul acestei luni, reprezentanții Comisiei Europene au transmis ambasadorului României la UE că au constatat că planul de măsuri prioritare pentru creșterea capacității de absorbție de fonduri europene a eșuat, că autoritățile de execuție refuză asistența instituțiilor financiare și că administrația este „paralizată” în actualul context național, se arată într-un document oficial.

Ca răspuns la aceste informații, Guvernul a transmis un comunicat în care minimalizează importanța avertismentelor primite din partea Comisiei Europene, arătând că acestea reprezintă doar „o abordare generală” a Comisiei față de România privind implementarea Planului de absorbție a fondurilor UE.