Liviu Dragnea: Nu am fost citat la DNA; mă voi duce dacă mă cheamă pentru că am votat

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că nu a fost citat de anchetatorii anticorupție, până în prezent, în vreun dosar privind referendumul din 29 iulie, precizând că se va duce la DNA dacă va fi chemat de procurori pentru că a votat.

Întrebat dacă, în cazul în care va fi citat, se va prezenta în fața anchetatorilor, Dragnea a răspuns afirmativ, arătând că va da curs unei posibile astfel de cereri.

„Nu pot să mă duc la DNA de capul meu. Dacă trebuie să fiu chemat la DNA că am mers la vot, sigur, o să-mi asum lucrul ăsta, dar pentru altceva nu văd de ce să fiu chemat”, a spus secretarul general al PSD, la ieșirea de la Ministerul Administrației și Internelor (MAI), unde au avut loc discuții despre rectificare, dar și despre funcționarea și finanțarea administrației publice.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Vrancea, Marian Oprișan, a declarat, tot miercuri, răspunzând unei întrebări privind o posibilă audierea a sa la DNA în cazul referendumului, că aceasta este „o poveste de adormit copiii”, pentru că nu există niciun motiv pentru a fi cercetat, dar dacă va fi citat, se va prezenta.

HOROSCOP Două zodii vor trece prin transformări majore până la final de an. Decembrie 2025 e luna evoluțiilor spectaculoase

11:15

ACTUALITATE A început sezonul de schi. Au fost deschise pârtiile din Transalpina Voineasa

11:10

Oprișan a venit la sediul Ministerului Administrației și Internelor în calitate de președinte al Consiliului Județean (CJ) Vrancea, pentru a participa la discuțiile cu conducerea MAI și cu premierul Victor Ponta.

El a precizat însă că, dacă va fi chemat de procurorii DNA, va da curs invitației.

Președintele CJ Vrancea a mai spus că nu era nevoie ca procurorii să bată din poartă în poartă, ci era suficient să facă verificări la sediile parchetelor.

Procurorii DNA fac verificări în mai multe localități din Vrancea, unde la referendum s-a înregistrat o prezență la vot chiar și de 250 la sută.

Anchetatorii au făcut, miercuri, verificări în localitatea vrânceană Lepșa, unde la referendum s-a înregistrat o prezență la vot de 250 la sută, autoritățile locale susținând că acest lucru a fost posibil întrucât este vorba de o zonă turistică, aici fiind construite peste o mie de case de vacanță.

Săptămâna trecută, procurorii au făcut verificări și în localitatea vrânceană Suraia, oamenii fiind chestionați cu privire la desfășurarea referendumului, după ce au fost depuse sesizări în acest sens.

Verificările s-au desfășurat pe durata mai multor zile, primarul din Suraia, Vasile Grosu, declarând că oameni s-au plâns de „acțiunile abuzive” ale procurorilor.

În 16 august, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că sunt înregistrate peste 500 de dosare penale privind desfășurarea referendumului, unele din ele sunt la DNA, iar în aceste cauze nu sunt cercetate persoanele care au votat și nu este verificat modul în care cetățenii au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale.

Procurorul general a declarat, miercuri, că din cele peste 500 de plângeri privind referendumul, mai mult de jumătate privesc împiedicarea votului sau mita electrală, precizând că a anunțat de la începutul anului că „statistica Parchetului va expoda” în cazul dosarelor privind infracțiuni la vot.

Potrivit lui Kovesi, din cele peste 500 de plângeri penale privind referendumul, în 50 de dosare este vorba de împiedicarea dreptului de a vota, iar în 297 sunt cercetate fapte de mită electorală, respectiv darea de bunuri sau bani pentru a vota sau a nu vota.

Codruța Kovesi a spus că în dosarele de la Parchet privind referendumul nu sunt cercetați cetățeni pentru că au votat, nici pentru modul în care au votat, ei nefiind întrebați de anchetatori în ce fel și-au exercitat dreptul la vot.

Kovesi a subliniat că procurorii nu pot fi acuzați că cercetează oamenii care au participat la vot, pentru că în egală măsură sunt anchetate și cazuri de împiedicare a exercitării dreptului de vot.

Procurorul general a ținut să precizeze că sunt persoane care au votat atât pe listele electorale permanente, cât și pe cele suplimentare, într-o secție fiind câte patru pagini pe care apare aceeași semnătură sau CNP-uri dublate.

„Este normal ca o persoană care apare pe mai multe liste să fie întrebată dacă a votat sau nu a votat”, a adăugat Kovesi.

Ea a mai spus că sunt cetățeni care apar pe listele electorale și sunt audiați în calitate de martori, mulți spunând că nu s-au prezentat la vot sau că semnătura nu le aparține, deși apare pe trei-patru liste.