Magistrații vor plăti pentru erorile judiciare. Statul va putea să-și recupereze prejudiciul

„După ce prejudiciul a fost acoperit integral de către stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acțiune în regres prin Ministerul Finanțelor, împotriva judecătorului sau procurorului care cu reacredință sau neglijență a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, potrivit amedamentului adus la Statutul procurorilor și judecătorilor.

Aleșii nu au adus modificări radicale cu privire la răspunderea magistraților.

Raportul care va ajunge în plen prevede că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor și procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. De asemenea, nu este îndreptățită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârșirea erorii judiciare.

DECLARAȚII EXCLUSIVE Cazul „ROMATSA”. Cristian Jura, fost membru CNCD: „Au existat cazuri confirmate de discriminare, în ceea ce privește utilizarea unor metode preferențiale de recrutare, de formare și de angajare”

08:30

ACTUALITATE 29 August, calendarul zilei: Andreea Esca împlinește 54 de ani, Corina Ungureanu 46. Moare Constantin Tănase

07:15

Pentru repararea prejudiciului, persoanele vătămate se voe îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, iar competența soluționării acțiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază persoana îndreptățită.

Aleșii au descis ca plata de către stat a sumelor datorate cu titlul de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la dată comunicării hotărârii judecătorești definitive. Raportul prevede că termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la dată achitării integrale a prejudiciului de către stat”.

„Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în prima instanța, Curții de Apel București – secția civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile la curtea de apel competentă sau la parchetul de pe lângă această, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului”, potrivit sursei citate.

Aleșii au decis că „pentru exercitarea acțiunii în regres este necesară stabilirea existenței relei-credințe sau a gravei neglijente a judecătorului sau procurorului prin hotărâre penală definitivă sau în condițiile prevăzute de art. 44-51 din Legea 317/2004 privind CSM, referitoare la verificări prealabile, cercetarea disciplinară, acțiunea disciplinară și soluționarea acesteia prin hotărâre definitivă”.

Împotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. 8, cu privire la acțiunea în regres, se poate exercită calea de atac a recursului la secția corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Motivele de recurs nu sunt limitate la cele de casare prevăzute de art. 488 al Codului de procedură civilă, instanța putând să examineze cauza de sub toate aspectele, prevede Statutul magistraților în forma adoptată de comisie.

Aceste modificări au fost adoptate în bloc după mai mult de patru ore de dezbatere, aleșii având nevoie și de două pauze pentru a se pune de acord asupra formei pe care o vor adopta.

„Este formularea asociațiilor profesionale”, a conchis președintele Comisiei speciale, Florin Iordache.