Majoritatea minerilor din subteran la Roșia Montană se află în a cincea zi de protest, ei nu renunță

Un număr de 22 de mineri aflați în galeria Cătălina-Monulești de la Roșia Montană se află în a cincea zi de proteste, ceilalți 11 în a treia zi, ei declarându-se și duminică deciși să nu renunțe până când nu vor discuta cu liderii grupurilor parlamentare sau cu reprezentanți ai Guvernului.

Liderul Sindicatului „Viitorul Mineritului” din Roșia Montană, Cristian Albu, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că a coborât, în aceeași zi, în subteran, pentru a încerca din nou să-i convingă pe minerii aflați în galeria Cătălina-Monulești de la Roșia Montană să renunțe la protest, dar nu a reușit.

Albu a spus că minerii sunt deciși să nu iasă la suprafață până când nu vor discuta cu liderii grupurilor parlamentare sau cu reprezentanți ai Guvernului.

EXCLUSIV Fost director de penitenciar, acuzat că își hărțuia subalterna cu mesaje indecente. „Ești bine pisoi? Miau!” / „Urât că nu răspunzi, mâine ți-o furi”

06:00

EXCLUSIV Ce s-a întâmplat cu refugiul lui Omar Hayssam, de la Nehoiu. Teroristul sirian se autoproclamase „prinț” al Buzăului

05:00

„Oamenii sunt deciși să continue, nu vor să iasă din subteran pentru că li se pare că subiectul Roșia Montană este tratat cu indiferență de politicieni”, a afirmat Albu.

O echipă medicală a evoluat, și duminică, starea de sănătate a protestatarilor, stabilind că nu există probleme deosebite.

„Ne îngrijorează igiena personală a oamenilor, încercăm să le asigurăm apă ca să se spele”, a adăugat liderul Sindicatului „Viitorul Mineritului” din Roșia Montană.

Potrivit acestuia, în paralel cu protestul din subteran al minerilor, la gura minei stau zilnic aproximativ 300 de oameni, în semn de solidaritate cu ortacii.

Un număr de 22 de mineri se află în subteran de miercuri, blocându-se acolo și cerând să vină președintele Senatului, Crin Antonescu, și liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre situația economică a zonei și despre proiectul minier. Vineri, alți unsprezece mineri au coborât în mină și s-au solidarizat cu primii 22.

Președintele Sindicatului „Viitorului Mineritului Roșia Montană, Cristian Albu, declara că minerii blocați în subteran îl consideră pe președintele Senatului „principalul vinovat de tergiversarea luării unei decizii în privința proiectului minier”.

Potrivit lui Albu, oamenii sunt disperați deoarece le expiră contractele de muncă la 1 octombrie și, în lipsa unei decizii privind începerea proiectului minier, se așteaptă să își piardă slujbele. El adăuga că aproximativ 350 de angajați ai companiei miniere au contracte de muncă pe perioadă determinată, care expiră la 1 octombrie.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că a convenit cu liderul PNL Crin Antonescu constituirea unei comisii parlamentare care să fie o platformă democratică de dezbatere a proiectului privind Roșia Montană și în care să fie prezentate toate datele despre acesta.

În acest context, premierul a spus că, din discuțiile cu PDL, liderii acestui partid doresc ca Guvernul să facă proiectul, dar fără o dezbatere parlamentară, ceea ce, în opinia premierului, nu este admisibil.

Marți, Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.

Proiectul de lege a primit aviz negativ și din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din Senat.

Premierul Victor Ponta declara, marți, că în situația respingerii proiectului privind Roșia Montană consecința negativă este „ștergerea județului Alba de pe harta economică”, menționând că dorește ca toți parlamentarii PSD să voteze în cunoștință de cauză, și nu pe „criterii politice”.

Compania Gabriel Resources a transmis, luni, într-un comunicat, că va analiza toate opțiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roșia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenția de a iniția o acțiune în instanță.

Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roșia Montana, declara miercuri directorul general al companiei, Jonathan Henry, într-un interviu pentru The Globe and Mail.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei și în mai multe orașe din țară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roșia Montană.

Protestele au fost declanșate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roșia Montană propusă de compania Roșia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică și de interes public național deosebit”.

Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roșia Montană Gold Corporation deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.

Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.