• Publicat:
Știri

Mi-am primit CARDUL DE SĂNĂTATE. Trebuie să merg acum la medic să-l VALIDEZ?

Introducerea cardului de sănătate are loc la capătul de trei ani în care Guvernul Ponta s-a aflat la conducerea țării, iar Ministerul Sănătății a avut trei șefi: Vasile Cepoi - cel care în prezent este consilierul premierului pe probleme de sănătate, Raed Arafat, Eugen Nicolaescu și Nicolae Bănicioiu - cel care este și în prezent ministru

Introducerea cardului de sănătate are loc la capătul de trei ani în care Guvernul Ponta s-a aflat la conducerea țării, iar Ministerul Sănătății a avut patru șefi: Vasile Cepoi – cel care în prezent este consilierul premierului pe probleme de sănătate, Raed Arafat, Eugen Nicolaescu și Nicolae Bănicioiu – cel care este și în prezent ministru. Toți patru au avut misiunea de a reforma sistemul sanitar. Gândul a realizat o analiză în care puteți vedea în ce măsură a fost realizat acest lucru în toată această perioadă.

„Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea și sistematizarea direcțiilor optime de acțiune pentru implementarea măsurilor de reformă în cadrul unui proces amplu de consultare, care să permită clarificarea așteptărilor populației dar și nivelul de suport al mediului politic. Aceste direcții de acțiune vor putea constitui suportul unor măsuri legislative strategice necesare a fi analizate și adoptate de către puterea politică instalată după alegerile parlamentare”, se arăta în programul de guvernare înaintat de Victor Ponta în 2012, atunci când a venit la putere după demiterea lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis.

Premierul promitea o nouă lege a sănătății, reorganizarea sistemului de sănătate – adică, clasificarea spitalelor pe nivele de competență, stabilirea unui cost pe act medical și un plan național de paturi, implementarea unui proiect pilor cu privire la salarizarea diferențiată a personalului din sistemul sanitar în funcție de performanță, reducerea costurilor cu medicamentele, promovarea medicamentelor generice pentru populație și asigurarea accesului la tratamentul cu medicamente esențiale.

De asemenea, în 2012 Ponta a mai promis înființarea de noi centre de primire urgențe în zonele cu risc crescut, înființarea centrelor multifuncționale în zonele în care și-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, pentru creșterea accesibilității populației la servicii medicale de specialitate și asigurarea condițiilor materiale și financiare, cu sprijinul autorităților locale pentru înființarea centrelor de permanență asigurând astfele continuitatea asistenței medicale.

Mai jos, puteți vedea ce a promis și ce a făcut în realitate Guvernul Ponta.

● S-a promis construcția de noi spitale, înființarea de noi centre de primire urgențe în zonele cu risc crescut, înființarea centrelor multifuncționale în zonele în care și-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, toate acestea pentru a crește acceesul populației la sănătate. Panglici s-au tot tăiat în cele 36 de luni de guvernare, dar nu la spitale noi, ci la diferite secții sau policlinici, iar banii nu veneau neapărat de la bugetul de stat, ci și din sponsorizări private. Un astfel de exemplu este noua Secție de Transplant și Pretransplant de celule stem de la Spitalul Universitar, investiția ridicându-se la 600.000 de euro – secția nu este deocamdată funcțională, iar banii pentru deschiderea ei au venit prin Asociația Dăruiește Viața.

În tot acest timp, cei patru miniștri de la Sănătate au redeschis 26 de spitale din cele 69 închise de guvernul Boc. S-a promis clasificarea spitalelor pe nivele de competență, dar ultima clasificare a fost făcută în 2011, atunci când la putere se află guvernarea Boc, iar la șefia ministerului Sănătății se afla Cseke Attila.

● În tot acest timp calitatea serviciului medicial și a condițiile din spitalele din România nu s-au îmbunătățit. Cazul Ioanei Caloian, bătrâna de 83 de ani care a murit, în urmă cu aproximativ două luni, la Brașov, la scurt timp după ce a fost externată de la Spitalul Tractorul, pe semnătură, a scos la iveală o nouă problemă a sistemului: medici care fac schimb de ture chiar dacă unul lucra la un spital și altul la altă unitate sanitară, în orașe diferite. Cazul Ioanei Caloian nu poate fi pus însă numai pe seama unei culpe medicale, în cazul în care rezultatul autopsiei va dovedi că starea de sănătate a bătrânei nu permitea externarea, ci și pe seama unei culpe morale și umane. Cel puțin patru oameni ar fi putut să o oprească să plece din spital sau să alerteze autoritățile: medicul care a externat-o, agentul de pază al spitalului, infirmiera care a condus-o în stația de taxiuri din apropiere și taximetristul care a dat-o jos în momentul în care i-a spus că vrea să ajungă la Brăila. Niciunul nu a încercat sau nu a reușit să o convingă să o aștepte pe fiica ei care se dusese să-i aducă câteva haine. Odată ieșită pe poarta spitalului, cu siguranță, au văzut-o și alți oameni. Nimeni nu a încercat să afle însă mai multe despre o femeie care mergea pe stradă îmbrăcată în pijamele și acoperită cu o pătură.

● S-a promis realizarea unui pachet de bază de servicii medicale și a unui pachet complementar și suplimentar de servicii medicile – lege ce ar fi dus la creșterea numărului de asigurări private de sănătate, deoarece statul sau angajatorul ar fi suportat o parte din costul unei polițe. Eugen Nicolăescu a fost cel care a avut această inițiativă. Acesta le primitea românilor că nu vor mai exista cazuri în care în a zecea zi din lună nu vor mai exista bani pentru analize. „Pachetul de bază de servicii medicale a fost făcut în limita bugetului”, spunea fostul ministru.

După plecarea lui de la minister s-a introdus un pachet minim de servicii medicale și unul de bază, dar asigurările private au ieșit din discuție.

● O altă promisiune făcută presupunea combaterea exodului doctorilor, prin salarizarea personalului medical în funcție de performanță. Eugen Nicolăescu a venit cu un proiect de lege care le-ar fi permis medicilor să câștige chiar și până la 1.000 de euro pe lună. „Medicul nu va mai fi un funcționar public, care să trăiască cu o leafă din grila respectivă. Drept urmare, un colectiv al ministerul Sănătății a lucrat la un proiect de lege privind plata după performanță și competitivitate. Acest proiect este în fază foarte avansată”, spune fostul ministrul al sănătății în urmă cu doi ani. Nicolăescu vorbea de trei posibilități de salarizare a medicilor. Prima presupunea ca doctorii care alegeau să lucreze cu normă întreagă la stat să nu mai poată lucra și la privat. A doua variantă de salarizare presupunea ca medicii să lucreze cu jumătate de normă la stat, jumătate la privat. A treia variantă le oferea cadrelor medicale să își negocieze salariul cu managerului spitalului.

Acest proiect de lege a fost uitat la scurt timp de la plecarea lui Nicolăescu de la minister, iar precedesorul său a venit cu o nouă variantă: o lege care îi taxează pe pacienți ca la privat în spitalele de stat. „Nu inventăm noi apa caldă. Au făcut-o și francezii, și nemții. Acolo există practică privată în spitalul public după orele de program și după gardă„, a spus ministrul Sănătății, la Gândul Live, susținând că astfel se va rezolva problema de salarizare a medicilor. .Acesta le promite medicilor că salariilor lor vor crește, doar dacă vor reuși să își atragă în spitalele de stat pacienți în regim privat. Potrivit noii legi, care se pe site-ul Camerei depooutaților, pacienții vor avea trei opțiuni: 1 – se prezintă la medic în timpul programului fără a da bani în plus, 2 – se prezintă la medic în timpul programului, dar au o preferință anume, caz în care vor scoate bani din buzunar și 3 – se prezintă la medic, după încheierea programului acestuia, consultația și serviciile medicale fiind contra cost. (Citește AICI actul normativ ce le va permite medicilor să presteze servicii medicale în spitalele de stat în regim privat).

● Ponta le-a promis pacienților acces la medicamente esențiale. Asociațiile de pacienți s-au plâns în nenumărate rânduri că bolnavii nu acces la medicamente de ultimă generație, acestea fiind mult mai eficiente decât cele de generație veche. România este codașa Europei la capitolul accesului pacienților la tratamente compensate de ultimă generație. Datele ultimului raport Patient W.A.I.T. făcut de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), arată că lista de medicamente compensate a fost actualizate în 2008. De atunci și până în prezent, „pe lista de așteptare” sunt peste 1.000 de medicamente noi.

Datele raportului arată că în vreme ce pacienții români trebuie să aștepte peste 7 ani pentru a beneficia de tratamente compensate noi, bolnavii din Marea Britanie și Germania au acces la ele imediat după ce au fost autorizate.

În Belgia pacienții trebuie să aștepte 392 de zile, în Portugalia – 349 de zile, în Spania – 349 de zile, Italia – 326 de zile, Franța – 289 de zile, Slovacia – 255 de zile, Finlanda – 211 de zile, Suedia – 206 de zile, Olanda – 196 de zile, Grecia – 188 de zile, Norvegia – 175 de zile, Irlanda – 157 de zile, Elveția – 140 de zile, Danemarca – 125 de zile și în Austria 88 de zile.
În 2014, au fost introduse pe lista de compensate și gratuite doar 40 de molecule.

Tot la capitolul medicamente trebuie menționat și faptul că actualul ministru al Sănătății le-a promis românilor medicamente mai ieftine. Nicolae Bănicioiu anunța la sfârșitul lunii februarie că pe 10 martie românii vor acea acces la tratamente mai ieftine. Până în prezent prețul la medicamente a rămas neschimbat.

● Sub deviza „asta are, asta n-are, asta e câștigătoare”, în cei trei ani s-ar renunțat la diferite programe naționale, pentru ca mai apoi să fie reluate. Este cazul programului de fertilizare in vitro, care a fost lansat de Cseke Attlo – ministru în timpul guvernării Boc – și sistat la începutul anului 2013 de Eugen Nicolăescu, pe motiv că nu și-a dovedit eficiența.  În primul program de fertilizare in vitro s-au înscris 1129 de persoane și s-au născut peste 300 de copii, iar contribuția statului a fost de 5,6 milioane de lei (1,3 milioane de euro).

Nicolae Bănicioiu a anunțat la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut reluarea acestui program. „În bugetul pentru anul 2015 vom prevedea bani și pentru programul de fertilizare in vitro. Acesta putând fi reluat de la anul. Spre deosebire de programul pilot, care a fost întrerupt în anul 2013 și în urma căruia s-au născut 197 de copii, de data aceasta vor fi introduse în programul de fertilizare in vitro doar clinicile cu cea mai mare rată de succes. Am vorbit deja cu comisia de specialitate de la minister și se ocupă deja de acest lucru. Programul este foarte bun și de aceea am decis reluarea lui„, a declarat Bănicioiu atunci când a anunțat reluarea programului de fertilizare in vitro.

Un alt program la care s-a renunțat pentru ca mai apoi să se reia este „Stop Fumat”. Lansat în 2007, programul ce ii ajuta pe români să renunțe la fumat a fost stopat în la jumătatea anului 2013. „Sunt atât de puțini bani pe care nu îi poți întinde prin toate programele. Asta e, din păcate„, a declarat pentru gândul Eugen Nicolăescu la vremea respectivă. Programul a fost reluat un an mai târziu, când la conducerea ministerului a venit Nicolae Bănicioiu.

În cei trei ani de Guvernare au fost adăugate și alte programe/subprograme naționale, unul dintre ele fiind subprogramul de radioterapie la care vor avea acces toți pacienții de la care nu vor fi percepute taxe – serviciul fiind integral de stat, care a intrat în vigoare de la începutul lunii.

Inchide