Mihai Netea, cercetătorul român implicat în studiul efectului celebrului vaccin BCG în „blocarea” formelor grave de coronavirus: BCG-ul activează foarte puternic sistemul imunitar

„Celebrul” vaccin BCG, dezvoltat inițial pentru tuberculoză, are un efect stimulator asupra sistemului imunitar și blochează evoluția infecțiilor resiratorii. Ar putea avea un asemenea efect și împotriva COVID-19. Aceasta este ipoteza pe care cercetătorii din Olanda, printre care și românul Mihai Netea, imunolog și profesor la Universitatea Radboud din Nijmegen, o verifică în prezent. În prospectul vaccinului BCG se arată că vaccinarea nu împiedică infectarea, ci progresia către formele grave de tuberculoză. Oamenii de știință speră că acest efect funcționează și în cazul COVID 19.

„Vaccinul BCG este studiat în prezent în toată lumea, sunt în jur de 10-12 studii care se efectuează în acest moment atât în Europa, cât și în Africa, Australia și Statele Unite. Studiul pe care l-am publicat (la începutul lunii septembrie – n.r.) a fost de fapt pornit chiar înainte de criza COVID, pentru că noi știam și bănuiam că vaccinul BCG poate avea efecte benefice împotriva infecțiilor. Studiul a început cu un an și jumătate-doi în urmă, când am încercat să-l folosim împotriva tuturor tipurilor de infecții, inclusiv gripă, pneumonie și așa mai departe, la oameni în vârstă, de peste 65 de ani”, a explicat la Digi24 profesorul Mihai Netea.

CONTROVERSĂ JD Vance critică Vaticanul pe tema imigrației după ce Papa Leon al XIV-lea a condamnat politicile lui Trump: „Nu sunt de acord cu această poziție”

09:19

FLASH NEWS Regulile la Bac 2026. Azi, elevii susțin proba obligatorie a profilului: matematică sau istorie

09:10

Profesorul Mihai Netea: Am numărat numărul de infecții pe grupul de pacienți aflat în studiu le-a dezvoltat am observat că oamenii care au primit BCG au avut cu aproximativ 80 la sută mai puține infecții respiratorii

„După urmărirea unui grup de pacienți care au primit BCG și a unui grup de pacienți care au primit un placebo, am numărat practic numărul de infecții pe care ei le-au avut timp de un an și am observat că oamenii care au primit BCG au avut cu aproximativ 80 la sută mai puține infecții respiratorii față de pacienții care au primit un placebo. Asta înseamnă că, de exemplu, din zece oameni, în jur de patru oameni au făcut o infecție virală respiratorie în grupul de control și numai o persoană a făcut această infecție în grupul vaccinat BCG”, a detaliat Mihai Netea.

„Asta nu înseamnă însă că știm ce se întâmplă contra la COVID-19”, a subliniat profesorul. „Majoritatea infecțiilor respiratorii pe care noi le-am văzut nu au fost COVID-19, au fost pneumonii, gripe și așa mai departe, studiul fiind început înainte de apariția pandemiei”, a precizat Mihai Netea.

Mari inițiative la nivel mondial, inclusiv în Statele Unite, unde în acest moment se studiază specific efectul BCG asupra infecției cu SARS-CoV-2

Însă, spune el, sunt câteva mari inițiative la nivel mondial, inclusiv în Statele Unite, unde în acest moment se studiază specific efectul BCG asupra infecției cu SARS-CoV-2. În studiul olandez, făcut pe un număr total de 200 de pacienți, au fost înregistrate doar câteva infecții COVID, numărul acestora fiind prea mic pentru a fi relevant.

Pacienții care au primit BCG și s-au infectat ulterior cu SARS-CoV-2  au avut mai puține simptome

„Ceea ce putem spune cu siguranță este că, de exemplu, nu a fost niciun efect secundar al vaccinului, nu am avut niciun fel de probleme și am observat că în perioada în care a fost primul val de coronavirus în Olanda și în Grecia – unde s-au făcut aceste studii -, pacienții care au primit BCG (și s-au infectat ulterior cu SARS-CoV-2 – n.r.) au avut mai puține simptome, dar în acea perioadă nu s-au strâns îndeajuns de multe infecții, încât să putem trage o concluzie definitivă”, a explicat cercetătorul.

În prezent sunt alte trei studii mari pentru BCG care se fac în Olanda – unul pe personal medical, care este cu risc crescut, unul pe pacienți în vârstă sănătoși, de peste 65 de ani, și unul pe pacienți care sunt în spitale, tot cu vârsta peste 65 de ani, dar care au risc crescut la COVID-19. Toate aceste studii au câteva mii de pacienți fiecare.

Vaccinul BCG are un efect foarte larg, asupra mai multor tipurilor de infecții, inclusiv bacteriene, iar eeficiența durează aproximativ patru-cinci ani

„Dacă reușim să demonstrăm că are aceste efecte benefice, pe această perioadă, ne poate da timpul necesar pentru a dezvolta orice vaccin specific împotriva COVID-19”, a punctat Mihai Netea.

„De fapt, nici despre vaccinurile care se dezvoltă în acest moment (împotriva COVID – n.r.) nu știm cât de mult vor dura. Sunt câteva vaccinuri specifice împotriva altor infecții care pot da o protecție de până la 30-40 de ani. În schimb, vaccinul pentru gripă dă, din păcate, o protecție numai pentru un an, deci încă nu știm exact ce se va întâmpla cu vaccinurile care se dezvoltă acum. Din studiile noastre pe care le-am făcut până acum cu vaccinul BCG, acesta se pare că dă o protecție până la patru-cinci ani”, a adăugat cercetătorul.

„BCG-ul activează foarte puternic sistemul imunitar înnăscut, care are o acțiune foarte largă, împotriva tuturor tipurilor de patogeni, atât bacterii, cât și viruși și paraziți”, a explicat cercetătorul.

Mit spulberat: Nu imunitatea puternică este cea care declanșează furtuna de citokine, ci un răspuns imun scăzut care declanșează inflamaații sistemice

„Ceea ce vaccinul face este să activeze sistemul imun. În momentul în care virusul pătrunde în organism, un sistem imun activat oprește multiplicarea virusului. Ca urmare, avem mult mai puține particule virale în sângele nostru, în corpul nostru, în momentul în care suntem vaccinați cu BCG. Aceste particule virale mai puține vor da și o inflamație mult mai scăzută și mult mai puține citokine, în așa fel încât să protejeze bolnavul. În momentul în care cineva nu este vaccinat, se poate întâmpla ca la început să fie un răspuns imun scăzut, care duce la multiplicarea exagerată a virusului, care la rândul ei duce la o inflamație sistemică, cu furtuna de citokine, iar asta poate duce la decesul bolnavului. Deci, practic, totul depinde de momentul în care sistemul imun este activat. Dacă este activat la timp, la început, atunci poate opri multiplicarea virală. Niciodată nu ar trebui, însă, să facem vaccinul BCG cuiva care este deja infectat, care este în spital. Ca tratament nu-l vom da niciodată, tocmai din cauza riscului de a declanșa o superreacție imună. Dar dat înainte, preventiv, împotriva virusului, are succes. Cel puțin așa credem noi”, a explicat profesorul Mihai Netea.