Miliardarul Ioan Niculae poate fi eliberat

Miliardarul Ioan Niculae poate fi eliberat

Judecătoria Găești arată în motivarea deciziei prin care a hotărât eliberarea condiționată a lui Ioan Niculae, condamnat pe 2 aprilie, la doi ani și șase luni de închisoare în doarul „mită la PSD”, că acesta îndeplinește condițiile pentru a ieși din închisoare.

„Astfel, raportat la durata totală a pedepsei și la fracțiunea deja executată , instanța consideră că este justă opinia Comisiei pentru individualizarea regimului de executarea a pedepselor privative de libertate care arată că petentul condamnat poate beneficia de liberarea condiționată întrucât a dat suficiente dovezi temeinice de îndreptare. Instanța, reținând aceste împrejuări, consideră că în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 59 și următoarele Cod penal anterior, atât cu privire la fracțiunea de pedeapsă executată, cât și cu privire la comportarea condamnatului la locul de deținere”, se arată în motivarea Judecătoriei Găești.

Pedeapsa lui Niculae este de 914 zile, iar pentru a putea cere eliberarea condiționată, acesta trebuia să execute o treime, respectiv 304 zile. El a executat, efectiv, 202 zile, din 2 aprilie, până la data în care s-a discutat cererea sa de eliberare condiționată în comisia de specialitate din Penitenciarul Găești, din care s-au considerat ca executate 171 de zile, ca urmare a muncii prestate.

Instanța reține că pe parcursul executării pedepsei Ioan Niculae a participat la 22 de programe educaționale și a desfășurat activități lucrative.

„Din caracterizarea depusă la dosar reiese că petentul a avut un comportament apreciat ca fiind „bun în perioada analizată” față de personal și față de colegii săi, a fost recompensat de două ori în total, nu a fost niciodată sancționat disciplinar”, se mai arată în motivare.

Judecătoria Găești menționează că Ion Niculae se află la a doua analiză a situației sale de comisia de specialitate din Penitenciarul Găești, după o amânare de două luni.

„În perioada de amânare analizată petentul a participat la programe educative și activități productive, lucrative, având un câștig de cinci zile pe baza muncii prestate, fiind recompensat o dată cu învoire în familie pentru 24 de ore și are o propunere de recompensare pentru luna în curs, nefiind sancționat”, se precizează în documentul citat.

Instanța a mai reținut că Ioan Niculae nu are antecedente penale, „ceea ce înseamnă că reeducarea sa și cultivarea în conștiința sa a respectului față de valorile sociale se pot realize mai ușor”.

„Constatând că petentul condamnat, pe parcursul executării fracțiunii de pedeapsă, a fost stăruitor în muncă, disciplinat și a dat dovezi temeinice de îndreptare, instanța apreciază că deținerea în continuare a acestuia nu mai este necesară, timpul în care a fost privat de libertate fiind suficient pentru ca scopul preventiv, educativ și sancționator al pedepsei să fie îndeplinit”, se arată în motivare.

Judecătoria Găești a decis, pe 21 octombrie, că omul de afaceri Ioan Niculae, care execută din aprilie o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare, în dosarul „Mită la PSD”, poate fi eliberat condiționat, hotărârea nefiind definitivă.

Decizia fost contestată de procurorii DNA la Tribunalul Dâmbovița, iar primul termen se va judeca pe 7 decembrie.

În 22 septembrie, Tribunalul Dâmbovița a respins o solicitare a lui Ioan Niculae de eliberare condiționată, considerând că cererea este nefondată. Judecătorii de la Tribunalul Dâmbovița a menținut astfel o decizie din 31 august, prin care Judecătoria Găești i-a respins omului de afaceri cererea de eliberare condiționată.

În motivarea deciziei din 31 august, magistrații Judecătoriei Găești arătau că omul de afaceri Ioan Niculae nu a fost eliberat condiționat deoarece perioada scurtă petrecută în închisoare nu a convins instanța că s-a îndreptat.

Magistrații au motivat că Ioan Niculae îndeplinește doar una dintre condițiile eliberării condiționate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiționată.

„Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiționată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiții: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei și (2) să dea dovezi că s-a îndreptat și se poate integra în societate”, se arată în motivare.

În 2 aprilie, Curtea de Apel București l-a condamnat pe patronul grupului SC Interagro SA Ioan Niculae, la doi ani și șase luni de închisoare în doarul „mită la PSD”. În același dosar au fost condamnați Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu și Viorel Bărac, la doi ani și șase luni cu executare.

Inițial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeași decizie fiind luată și în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac și Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel București de procurori.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al organizației județene Brăila a PSD pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială, desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru susținerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înțelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăți către diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susținut procurorii anticorupție, se disimula destinația reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispozițiile legale referitoare finanțarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiți, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câștigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susțină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz și SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.