Ministerul Justiției propune modificări ale legii Insolvenței, incluse în pachetul 2 de măsuri fiscale

Ministerul Justiției a anunțat, joi, că a elaborat, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), un set de propuneri de modificare a Legii insolvenței care vor fi incluse în al doilea pachet de reforme, aflat în curs de finalizare.

Ministerul Justiției anunță într-un comunicat că,  în colaborare cu Ministerul Finanțelor și cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, a elaborat un set de propuneri de modificare a Legii insolvenței nr. 85/2014, pentru a fi incluse în pachetul al doilea de reforme, care va fi definitivat în perioada următoare.

„În Planul Bugetar-Structural Național pe termen mediu 2025-2031, în cadrul reformei administrării sistemului de impozite și taxe, este prevăzută măsura „actualizării legislației specifice insolvenței, având ca obiectiv reducerea gap-ului de TVA, prin crearea cadrului legal de atragere a răspunderii pentru administratorii legali care, prin modul de administrare, introduc în mod voit în insolvență IMM–urile care datorează impozite și taxe și apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii față de buget și activul total mai mari de 50%”, mai menționează Ministerul.

FLASH NEWS Mai mulți bani pentru unii angajați. Cum se calculează majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Cât ia statul

15:14

HOROSCOP Horoscop 27 decembrie 2025. Peștii au nevoie de o lungă vacanță

15:00

În proiectul de lege care va fi promovat în perioada imediat următoare sunt propuse soluții pentru atingerea obiectivelor stabilite în Planul Bugetar-Structural Național:

1. Consolidarea regimului răspunderii administratorilor pentru aducerea societății în stare de insolvență.

În acest scop, sunt propuse:
– cerințe mai stricte de elaborare a raportului de evaluare a stării debitorului şi a cauzelor ce au condus la insolvență, pentru a facilita creditorilor, inclusiv creditorului fiscal, fundamentarea şi declanșarea acțiunii în răspundere a administratorilor;
– acțiunea în răspundere nu mai vizează doar administratorii formali, ci şi administratorii de facto (care impun decizia financiară şi operațională a societății);
– interdicția de a fonda societăți pe o perioadă de 5 ani, ca efect al hotărârii de atragere a răspunderii, interdicție care se înregistrează în Registrul Comerțului, informația fiind astfel accesibilă publicului;
– extinderea interdicției ocupării funcției de administrare/conducere și la administratorul de facto;
– administratorul și administratorul de facto împotriva cărora s-a introdus o acțiune în atragerea răspunderii nu pot avea calitatea de administrator special;
– reglementarea unui caz distinct de atragere a răspunderii: vânzarea bunurilor ca ansamblu independent către afiliați în frauda creditorilor;
– instituirea unei prezumții potrivit căreia nedepunerea situațiilor financiare şi a declarațiilor fiscale prezumă, până la proba contrară, neținerea, conform legii, a contabilității.

2. Creșterea gradului de recuperare a impozitelor și taxelor ce revin societăților aflate în insolvență, prin asigurarea unui nivel mai înalt de transparență a procedurii în raport cu creditorii, cu scopul de a facilita exercitarea remediilor procesuale împotriva practicilor de manipulare a votului și a tendințelor de tergiversare a procedurii.

În acest scop, sunt propuse:
– instituirea obligaţiei debitorului/administratorului judiciar de a prezenta motivele temeinice şi circumstanţele exceptionale ce pot justifica prioritizarea plăţii anumitor creanţe curente, ca excepție de la principiul plăţii creanțelor curente, potrivit scadentei;
– notificarea creditorului fiscal în legătură cu intenția de deschidere a procedurii se va face de către debitor cu 15 zile înainte de depunerea cererii;
– comunicarea electronică a rapoartelor și planului de reorganizare către toți creditorii care solicită;
– rapoarte actualizate mai detaliate ale administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;
– includerea de informații suplimentare în tabelul creanțelor;
– clarificarea obligațiilor administratorului concordatar în elaborarea listei creanțelor în concordat;
– definirea conceptului de afiliat (persoane strâns legate de debitor), în sensul Legii insolvenței;
– număr limitat de creditori afiliați în comitetul creditorilor (1/7).

3. Reducerea duratei procedurii insolvenței, prin măsuri concrete, cu efect imediat.

În acest scop, sunt propuse:
– verificarea periodică de către administratorul judiciar a stării financiare a debitorului, pentru a propune, de îndată, dacă este cazul, intrarea în faliment, în perioada de observație sau pe durata executării planului;
– valorificarea bunurilor prin licitație publică, potrivit Codului de procedură civilă, dacă vânzarea, potrivit regulamentului de vânzare stabilit de creditori, nu conduce la vânzarea bunului într-un termen determinat;
– închiderea procedurii insolvenței odată cu constatarea de către judecătorul-sindic a îndeplinirii tuturor obligațiilor de plată asumate prin planul confirmat, chiar dacă există una sau mai multe creanțe curente, care nu sunt certe, în cazul în care cuantumul cumulat al acestora nu este de natură a determina o stare de dificultate financiară sau de a genera iminența insolvenței ori de a afecta viabilitatea întreprinderii debitorului (caz în care dosarele asociate sunt trimise spre soluționare instanței competente, potrivit dreptului comun);
– dezvoltarea și operaționalizarea în regim prioritar a unei platforme informatice pentru desemnarea aleatorie a administratorului /lichidatorului judiciar de către judecătorul-sindic;
– completarea atribuțiilor practicienilor în insolvență, pentru a încuraja închiderea rapidă și cât mai eficientă a procedurilor de insolvență.