La un an de la intrarea României în Spaţiul Schengen, trecerile la frontierele României sunt ceva mai aerisite iar instituţiile statului îşi îndeplinesc atribuţiile prin metode mai moderne, mai rapide şi mai bine coordonate, informează Ministerul Afacerilor Interne.
Timpul câştigat şi deplasări mai fluide, mai puţine formalităţi, mai multă predictibilitate pentru familii, pentru cei care lucrează în afara ţării, pentru transportatori şi pentru mediul de afaceri sunt doar câteva dintre beneficiile pe care MAI le scoate în evidenţă într-un video postat pepagina oficială de facebook.
„Unele analize au estimat că lipsa participării depline la Spaţiul Schengen a generat pierderi de peste 2 miliarde de euro pe an. În consecinţă, după aderare, câştigul economic anual este pe măsură”.
Dar Spaţiul Schengen nu înseamnă „fără reguli”, ci reguli aplicate mai eficient: controale ţintite, bazate pe evaluarea riscurilor, şi intervenţii rapide acolo unde există indicii reale de încălcare a legii.
De asemenea, au fost realizate investiţii în infrastructură şi tehnologie: sisteme de detecţie, scanere, supraveghere modernă, sisteme de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare şi aplicaţii informatice.
„Un exemplu concret este aplicaţia EDAC, care transformă datele disponibile în alerte utile pentru intervenţie. În practică, astfel de alerte pot contribui la identificarea unor persoane urmărite, la găsirea unor persoane dispărute şi la recuperarea unor autovehicule. Spus simplu: intervenţia poate fi mai rapidă şi mai precisă, ceea ce înseamnă comunităţi mai sigure şi o capacitate mai bună de a combate reţelele infracţionale”.
Reprezentanţii MAI mai spun că s-a încheiat prima evaluare Schengen după aderare, iar raportul final urmează să fie publicat.
„Din informaţiile comunicate până în prezent şi din declaraţiile publice, România a fost apreciată pentru contribuţia la protejarea frontierelor externe, iar evaluarea a fost descrisă ca foarte bună. Totodată, s-a arătat că unele rezultate operaţionale au fost considerate remarcabile, iar anumite practici pot constitui repere pentru standarde aplicate mai larg la nivel european”.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Controale la frontieră. Se verifică la sânge coletele trimise românilor din diaspora