Miting anti-eutanasiere. Iubitorii de animale spun că nu vor câini în stradă, dar că problema nu se rezolvă de azi pe mâine

Reprezentanți și voluntari ai unor ONG-uri, dar și simpli cetățeni au protestat marți în Capitală față de eutanasierea maidanezilor, arătând că aceasta s-a dovedit ineficientă și susținând că nici ei nu vor câini în stradă, dar această problemă nu se poate rezolva de azi pe mâine.

Peste 200 de persoane au protestat în fața Parlamentului, în timp ce legea ce permite eutanasierea câinilor fără stăpân care nu sunt adoptați sau revendicați în 14 zile de când ajung în adăposturi a primit votul final la Camera Deputaților.

Mesaje emoționale ca „Spune nu crimei”, „Opriți măcelul!”, „Nu-mi omorâți cel mai bun prieten” s-au amestecat cu cele care argumentau că eutanasierea nu este soluția pentru a scăpa de câinii maidanezi, precum: „În ultimii 12 ani, în București au fost omorâți 150.000 de câini fără ca populația să dispară sau să fie diminuată considerabil”, „Nu pot hingherii omorî cât poate populația abandona”, „Sursa continuă de câini este dată de abandon și înmulțirea necontrolată”.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

Întrebați ce soluție văd pentru cei aproximativ 65.000 de câini maidanezi, câți sunt estimați în Capitală, atât cei de la ONG-uri, cât și bucureștenii obișnuiți spuneau că problema nu se poate rezolva într-o săptămână sau o lună o astfel de problemă, despre care se știe de peste 23 de ani.

Celor care cer ca patrupedele din stradă „să dispară”, pentru a trăi într-un oraș civilizat, cei cunoscuți drept „iubitori de animale” le răspund că maidanezii „nu au ieșit din asfalt” și că „fiecare trebuie să își asume responsabilitatea”, în timp ce „civilizația înseamnă, în primul rând, non-violență”.

Ei propun, pe lângă sterilizare, pedepsirea abandonului și eforturi coordonate pentru adopția câinilor fără stăpân, ca soluții pe termen lung.

Reprezentanții ONG-urilor au arătat că „își fac partea” lor: umplu adăposturile pe care le au, sterilizează, deparazitează și vaccinează câinii și astfel îi dau spre adopție, și aceasta cu bani din donații, nu de la primărie.

„Avem acum 170 de câini în adăpost la Glina, toți sterilizați, vaccinați, deparazitați. Scopul e de a le găsi cămine stabile”, a declarat Oana Iacob, voluntar al Asociației Robi de șapte ani, explicând că adopția de la această asociație se face gratuit, pe bază de contract și copie după buletin, iar contractul prevede inclusiv că animalul poate fi adus înapoi într-o săptămână dacă nu se înțelege cu noul stăpân. „Și după doi ani ne-au fost aduși înapoi, și i-am luat”, a adăugat aceasta, precizând că, în prezent, Asociația Robi dă spre adopție în jur de 10-15 câini pe săptămână.

Ea a mai precizat că hrana câinilor din adăpost, care costă 300-400 de lei pe zi, și tratamentele medicale sunt acoperite din donații și din direcționarea a 2 la sută din impozit către asociație, în timp ce de întreținerea adăpostului și promovarea adopțiilor se ocupă voluntarii, în timpul liber.

„Foarte multă lume a fost indusă în eroare că ONG-urile iau bani și lasă câinii pe străzi”, a mai spus Oana Iacob, amintind că sterilizarea și reteritorializarea câinilor a fost convenită cu primăria de ONG-urile cu care acesta a încheiat protocol.

În ceea ce privește eutanasierea câinilor strânși de pe străzi care nu sunt revendicați sau adoptați din adăposturile primăriei în 14 zile, Oana spus că aceștia „practic nu au nicio șansă”, pentru că nici în prezent câinii din aceste adăposturi nu sunt îngrijiți și nici promovați pentru a fi adoptați. „Degeaba îi lasă 14 zile”, a conchis ea.

În plus, au aratat alți manifestanți, câinii vor continua să se înmulțească pe străzi și vor fi omorâți „ani de zile de-acum încolo”, fără rezultat.

În București, există aproximativ 64.000 de câini fără stăpân, iar posibilitatea municipalității de a-i caza în adăposturi este mult mai mică, potrivit reprezentanților municipalității.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunțat, marți, că referendumul local privind eutanasierea câinilor vagabonzi nu va mai avea loc, ca urmare a adoptării de către Camera Deputaților a legii referitoare la problema patrupedelor fără stăpân.

Camera Deputaților a adoptat marți amendamentul la Legea privind câinii fără stăpân care stabilește un termen de 14 zile în care câinii sunt ținuți în adăposturi, după care, dacă aceștia nu sunt revendicați sau adoptați, să fie eutanasiați, edilii având posibilitatea să amâne eutanasierea

Referendumul a fost propus după ce Ionuț Anghel, în vârstă de patru ani, a murit în 2 septembrie, după ce a fost atacat de câini maidanezi, în apropierea Parcului Tei.

Procurorii fac cercetări privind împrejurările în care a murit Ionuț Anghel și verifică dacă au fost respectate dispozițiile OUG 155/2001 privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân.

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a adoptat, pe 31 mai, o hotărâre prin care a stabilit ca posesorii de câini să îi declare la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), în caz contrar urmând să fie amendați cu 3.000 de lei. Totodată, aceștia trebuie să sterilizeze patrupedele sau pot opta pentru plata unei taxe de 150 de lei pe an.