Motivarea CA Alba Iulia în cazul Iohannis: Raportul ANI, rezultatul unei interpretări eronate a legii

Astfel, magistrații Curții de Apel Alba Iulia au considerat că raportul ANI era „rezultatul unei interpretări și aplicări eronate a legislației aplicabile”.

Potrivit motivării hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, în 25 septembrie 2013, în procesul dintre Klaus Iohannis și Agenția Națională de Integritate (ANI), motivare transmisă la solicitarea MEDIAFAX, magistrații au decis, la acea dată, să admită în parte contestația lui Iohannis și să anuleze raportul de evaluare întocmit de ANI.

Totodată, instanța a respins contestația lui Klaus Iohannis prin care acesta ridica excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspecției de Integritate din cadrul ANI.

Potrivit motivării Curții de Apel Alba Iulia, instanța a apreciat atât în cazul SC Piețe Sibiu SA, cât și al SC Apă Canal SA că Iohannis, la acea dată primar al Sibiului, nu s-a aflat în incompatibilitate prin activitățile desfășurate la cele două societăți.

Instanța a stabilit că dovezile aduse în acest proces de Iohannis demonstrau că raportul ANI privind incompatibilitatea acestuia este „nelegal”, „fiind rezultatul unei interpretări și aplicări eronate a legislației aplicabile”, iar astfel a admis acțiunea fostului primar al Sibiului și a anulat raportul de evaluare întocmit de ANI.

În cazul SC Piețe Sibiu SA, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut faptul că Iohannis apărea ca semnatar al actului constitutiv al acestei societăți, în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu, delegat pentru această operațiune prin Hotărârea Consiliului Local Sibiu nr. 246/2010.

Totuși, instanța a considerat că „norma juridică prevăzută de articolul 87 alineatul 1, litera f din Legea nr. 161/2003, reglementând incompatibilități ale aleșilor locali, constând într-o restrângere de drepturi pentru aceștia și sancțiuni pentru nerespectarea lor, este de strictă interpretare și aplicare, interpretului legii (ANI – n.r.) fiindu-i interzis a completa «lacunele legii» și a o aplica pentru identitate de rațiune și la alte situații analoage, neprevăzute de lege, conform art. 10 Noul Cod Civil”.

Potrivit interpretării Curții de Apel Alba Iulia, calitatea de reprezentant al unei persoane juridice la semnarea actului constitutiv nu translatează de drept această calitate și în adunările generale ale acționarilor.

„Pentru a dobândi calitatea de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în AGA, spre a exercita în numele ei drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute de aceasta la societăți comerciale, este necesar, conform art. 125 din Legea nr. 31/1990 coroborat cu art. 37 din Legea nr. 215/2001, un mandat special pentru adunarea respectivă, concretizat printr-o hotărâre de consiliu local. HCL Sibiu nr. 246/2010 nu conține un asemenea mandat, astfel că în lipsa altor acte administrative doveditoare, nu se poate susține că reclamantul a participat în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale municipiul Sibiu în adunările generale ale S.C. Piețe Sibiu S.A., societate comercială de interes local. De asemenea, actul constitutiv al societății, de care se prevalează printre altele pârâta (ANI -n.r.), nu conține nicio dispoziție de natură a duce la concluzia la care s-a ajuns prin raportul de evaluare contestat”, se arăta în motivarea Curții.

Instanța a considerat că ANI, prin raportul de evaluare întocmit, nu a susținut că Iohannis a participat în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu în adunările generale ale S.C. Piețe Sibiu S.A., limitându-se a arăta că a acționat numai în calitate de reprezentant al acestei unități administrativ-teritoriale, fără nicio altă precizare, conduită care nu se încadrează în ipoteza legii.

Pe baza acestor motive, Curtea de Apel Alba Iulia a considerat că fostul edil al Sibiului „nu s-a aflat în incompatibilitate în legătură cu activitatea desfășurată la S.C. Piețe Sibiu S.A”.

În cazul celei de-a doua societăți legat de care Klaus Iohannis era acuzat că s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate, S.C. Apă Canal S.A., Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că aceasta nu se încadrează în categoria societăților comerciale de interes local, așa cum prevede legea pentru incompatibilitățile primarului.

Potrivit motivării instanței, funcția de primar este incompatibilă cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local, iar societatea respectivă este de interes regional, dar Iohannis nu s-a aflat în situație de incompatibilitate față de aceasta, chiar dacă a participat la adunările generale ale acționarilor.

„Este în afara oricărui dubiu (…) că reclamantul, în ceea ce privește S.C. Apă Canal S.A., a participat în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu în adunările generale ale acționarilor ordinare sau extraordinare, fiind mandatat în acest sens prin hotărâre a Consiliului Local Sibiu. Însă contrar susținerilor pârâtei (ANI – n.r.), S.C. Apă Canal S.A., în calitate de operator regional, deservind două județe, precum și orașe și comune de pe cuprinsul acestora, nu se încadrează în categoria societăților comerciale de interes local. Legiuitorul, după cum se observă din textele legale mai sus arătate, operează în clasificarea societăților comerciale după criteriul interesului pe care acestea îl reprezintă, local, județean sau statal, interes care se suprapune cu competența lor teritorială de activitate. Competența acestor societăți, cel mult, se suprapune cu competența din punct de vedere teritorial a autorităților publice care le înființează, competență peste care acestea nu pot dispune și care se exercită în limitele teritoriale ale unității administrativ-teritoriale pe care o administrează și o conduc”, se mai arată în motivarea instanței.

Potrivit sursei citate, prin Legea nr. 51/2006, legiuitorul operează și cu noțiunea de operator regional, acesta fiind o societate cu capital social integral al unora sau al tuturor unităților administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară, cu obiect de activitate serviciile de utilități publice.

Astfel, aria de deservire a SC Apă Canal SA coincide cu limitele teritoriale cumulate ale unităților administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară, cu obiect de activitate serviciile de utilități publice și care au contribuit la constituirea capitalului social al acesteia, ceea ce în mod evident depășește ca interes nivelul local al fiecărui membru participant.

„În speță aria de deservire și, în mod corelativ, de interes a S.C. Apă Canal S.A. vizează două județe, precum și muncipii, orașe și comune din cadrul acestora, astfel că se poate afirma că această societate este de interes regional. Este irelevant statutul societății sub aspectul interesului său teritorial la data înființării sale. Ceea ce prezintă relevanță în analiza stării de incompatibilitate este statutul societății la momentul conduitei evaluate de inspectorii pârâtei, care acceptă că la acest moment societatea în cauză este de interes regional. Așa fiind, S.C. Apă Canal S.A. nu poate fi calificată societate comercială de interes local în sensul normei prevăzută de art. 87 alin. 1 lit. f din Legea nr. 161/2003, ceea ce atrage neîntrunirea elementelor constitutive ale acestei incompatibilități legale, astfel că reclamantul nu este incompatibil în a participa în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu în adunările generale ale acționarilor ordinare sau extraordinare ale acesteia”, se mai arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia.

Președintele Klaus Iohannis a câștigat definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate privind incompatibilitatea, după ce instanța supremă a respins, miercuri, recursul ANI.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, formulat de Agenția Națională de Integritate după ce Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu și a dispus anularea deciziei ANI.

„Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 235 din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, ca nefondat”, se arată în minuta hotărârii ICCJ.

Decizia instanței supreme, prin care s-a stabilit că Iohannis nu a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acționarilor de la societățile Apă Canal și Piețe, este definitivă.

În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce ar contraveni prevederilor legale.

Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câștig de cauză și a dispus anularea hotărârii.

Pe de altă parte, Curtea Constituțională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis și alți aleși locali au fost declarați incompatibili este constituțional.

„Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (…) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul președinte este în stare de incompatibilitate.