Motivarea sentinței lui Dragnea: A ales să își folosească abuziv autoritatea și influența în partid

„Completul de 5 judecători consideră că anumite circumstanțe concrete de săvârșire a faptei, ca și anumite date personale ce îl caracterizează pe apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, trebuie valorificate într-o mai mare măsură în procesul de individualizare a pedepsei. Astfel, având în vedere că apelantul intimat inculpat era coordonatorul la nivel național al campaniei electorale din partea PSD, dar și secretar general al acestui partid și președinte al Uniunii Consiliilor Județene din România, funcții publice care impuneau un comportament ireproșabil, în spiritul respectului datorat normelor legale și morale, împrejurarea că acesta a ales, în două situații distincte, să își folosească abuziv autoritatea și influența de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale a fost de natură a crea prejudicii serioase noțiunii de exercitare liberă a dreptului de vot în cadrul unei societăți democratice, ceea ce a pus sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces electoral. De asemenea, acțiunile apelantului intimat inculpat au determinat o stare de neîncredere a opiniei publice cu privire la modul de desfășurare a procesului electoral și la modul de acțiune al reprezentanților clasei politice cu ocazia organizării referendumului și al scrutinelor, în general”, se arată în motivarea sentinței.

Motivarea arată că Liviu Dragnea ar fi cerut membrilor se partid din teritoriu organizarea unor tombole cu premii condiționate de participarea la referendum după care, următoarea zi, a revenit asupra acestei cereri. Adresa prin care renunță la demersul privind organizarea de tombole nu poate fi apreciat ca „denotând un pericol social redus”, spun judecătorii.

„Ca atare, gradul de pericol social al faptei de folosire a influenței prin solicitarea adresată membrilor de partid din teritoriu de a organiza tombole cu premii, la care să aibă acces doar persoanele care dovedesc participarea la referendum, nu poate fi apreciat exclusiv prin prisma timpului extrem de scurt în care prima adresă a avut valabilitate și a produs efecte juridice, ci prin prisma importanței valorilor sociale afectate care, în cauză, au fost reprezentate de relațiile sociale legate de organizarea scrutinelor electorale cu respectarea normelor de drept în vigoare într-o societate democratică”, explică magistrații.

Judecătorii ÎCCJ au luat în considerare circumstanțele favoranile lui Liviu Dragnea, precum lipsa antecedentelor penale, prezentarea în fața instanțelor și poziția sa socială, însă „Completul de 5 Judecători constată că aceste circumstanțe sunt puse în umbră de atitudinea de negare, în ciuda evidențelor, a activității sale infracționale și a existenței elementelor relevante în angajarea răspunderii sale penale”.

„Completul de 5 Judecători va admite critica Parchetului, doar sub aspectul cuantumului inadecvat al pedepsei, urmând a aplica inculpatului Dragnea o pedeapsă într-un cuantum majorat, de 2 ani închisoare, considerat apt să asigure scopul educativ al pedepsei, dar și exemplaritatea acesteia, iar prin modalitatea de executare aleasă de instanță, să faciliteze reinserția socială a apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae”, se precizează în motivare.

Magistrații spun că resping susținerea lui Dragnea, potrivit căreia acesta nu și-ar fi folosit „autoritate sau influența în scopul prohibit de lege”, precizând că, din probele administrate, „nu rezultă că angajarea de eforturi umane și materiale de anvergura celor anterior menționate ar fi fost dispusă urmare unei decizii luate în forurile conducătoare ale partidului, după consultarea cu membrii partidului, inclusiv a celor de la nivel local, ci a fost decisă exclusiv de apelant, care a cunoscut că influența și autoritatea de care se bucură în rândurile persoanelor cu atribuții în aducerea la îndeplinire a instrucțiunilor conținute de adresa nr.687/SG din 13 iulie 2012 este suficientă pentru a determina punerea în mișcare a unui mecanism de tipul celui conceput, chiar și fără o decizie a organelor de conducere ale partidului. De altfel, dată fiind natura ilicită a mijloacelor prin care apelantul a îndemnat reprezentanții din teritoriu să convingă cetățenii să participe la vot, o consultare și, respectiv, o decizie a forurilor de conducere de la nivel central sau local al PSD, era exclusă”.

În ceea ce privește suspendarea pedepsei, „Completul de 5 Judecători susține concluzia primei instanțe, în sensul că scopul educativ și preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52 din Codul penal anterior, poate fi atins și fără executarea în regim de detenție a pedepsei, din datele prezentate privind persoana inculpatului rezultând că acesta are aptitudinea subiectivă de a-și analiza acțiunile, de a conștientiza efectele faptelor sale și de a se îndrepta pentru viitor, prin abținerea de la repetarea unor asemenea fapte”, arată magistrații.

Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare.