NATO urmează să aprobe o „dublare” a efectivului Forței de reacție rapidă. Anunțul a fost făcut de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice

Miniștrii Apărării din statele NATO vor lua „decizia de a consolida puterea și capacitățile Forței de reacție rapidă a NATO până la 30.000-40.000 de oameni, mai mult decât o dublare a dimensiuni sale actuale”, a declarat Stoltenberg, în contextul în care miniștrii urmează să se întâlnească miercuri și joi la sediul Alianței Nord-Atlantice, la Bruxelles.

Alianța, dominată de Statele Unite, a creat în 2002 această „Forță de reacție rapidă”, dotată cu aproximativ 13.000 de oameni, cu capacitatea de a se mobiliza mult mai rapid decât forțele principale.

EXCLUSIV Incredibila poveste neștiută a banditului Soroiu. Securitatea îi ceruse să-l elimine pe disidentul Paul Goma, la Paris

05:00

NEWS ALERT Călin Georgescu a transmis un prim mesaj susținătorilor săi, în a 11-a noapte de arest: „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit!” Vezi întreg mesajul

01:22

Însă criza din Ucraina și intervenția Moscovei în susținerea separatiștilor proruși au demonstrat că această forță ar putea să nu fie suficient de rapidă, în contextul de securitate care a evolut mult, a subliniat Stoltenberg.

În septembrie, șefii de stat și de Guvern din NATO au aprobat o structură mai ușoară și mai rapidă, forța cunoscută sub numele de „vârf de lance”, alcătuită din 5.000 de oameni, capabilă să de mobilizeze în termen de zile și nu de luni.

Consolidarea acestei Forțe foarte rapide progresează într-un ritm bun, a apreciat Stoltenberg.

El a adăugat că NATO urmează să-și „accelereze procesul decizional” pentru a face față noilor provocări, prin crearea în cadrul structurii sale de comandă a unui nou cartier general care să coordoneze problemele de logistică.

Ca atare, comandantul suprem al NATO va avea „responsabilități suplimentare” în privința mobilizării, astfel încât Alianța celor 28 de state membre să poată să răspundă mai rapid, a precizat el. Acest lucru nu pune însă în discuție controlul politicilor cu privire la militari, a subliniat Stoltenberg.

„Este vorba despre decizii importante care fac parte din adaptarea NATO la un nou mediu de securitate”, a spus secretarul general, subliniind asupra importanței ca statele membre să se conformeze angajamentului pe care și l-au asumat în septembrie, de a-și crește cheltuielile militare până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB).

Noul secretar american al Apărării Ashton Carter urmează să participe la această reuniune, la Bruxelles, o premieră pentru el, în contextul în care Washingtonul a promis să facă mai mult pentru a-și asigura aliații, în special statele din fostul bloc de Est îngrijorate de actuala politică a Moscovei.

Țările baltice au solicitat prezența permanentă a trupelor NATO pe teritoriile lor. Însă o asemenea mișcare riscă să intre în contradicție cu Actul fondator semnat de NATO și Rusia postcomunistă cu scopul de a „construi împreună o pace durabilă și respectuoasă”.

Într-o încercare de a ocoli această dificultate, Statele Unite propun să prepoziționeze în statele de pe flancul din estul Europei – inclusiv în țările baltice – armament greu pentru echivalentul unei brigăzi de luptă (aproximativ 5.000 de oameni).

„Acest lucru nu încalcă cu nimic Actul fondator. Tot ceea ce facem noi este defensiv, proporțional și confrom angajamentelor internaționale pe care ni le-am asumat”, a subliniat Stoltenberg luni.