Întrebat dacă a decis să se afilieze la Renew sau la PPE, Dan a răspuns: „Nu la cele două consilii din toamnă. După aceea mai vedem”.
Întrebat dacă a decis să se afilieze la Renew sau la PPE, Dan a răspuns: „Nu la cele două consilii din toamnă. După aceea mai vedem”.
„E o administrație pe care nu o cunosc bine. Din 90 de oameni, am interacționat cu vreo 10-20. Nu am detașat eu pe nimeni. Noi trebuie să ne întoarcem la o lege a salarizării unitare”, spune el.
„Sunt convins că se va ajunge la o soluție negociată. Europa nu-și permite să oprească ajutorul pentru Ucraina, este o chestiune care ține de propria sa securitate”, spune Nicușor Dan.
Președintele Dan comentează, ca răspuns la o întrebare, cazul polițistului agresat în județul Caraș-Severin: „Parchetul, pentru un caz banal cum este cel de acolo, în două zile ar trebui să încheie cercetarea, că nu e nimic de cercetat. Am văzut toți la televizor ce s-a întâmplat”.
El consideră că astfel de cazuri trebuie să devină exemple pentru consolidarea respectului față de autorități: „Justiția, într-un an, să vedem cu toții, iată, niște oameni au îmbrâncit un polițist, au fost condamnați o lună de pușcărie sau, în fine, cât a fost, ca să imprimăm odată în mentalul colectiv că există stat în România”.
Președintele susține că „România este o țară mult mai sigură decât multe țări europene” cu „unele instituții care își fac treaba”, dar „din păcate, vedem numai eșecurile”.
„Noi trebuie să consolidăm statul ăsta. Și asta înseamnă, pe de o parte, poliție, cu toate structurile care mă bucur că au intervenit foarte repede, dar asta înseamnă și parchet”, mai spune el.
„Nu (știam – n.red). Cunoașterea mea e la 40%… cu cunoașterea pe care o am în momentul de față, cred că serviciile trebuie să prevină atunci când există un risc la securitatea națională, iar ce s-a întâmplat cu domnul Anastasiu a fost mai degrabă un risc de imagine. Adică nu a existat vreun risc ca domnul Anastasiu să fie șantajat sau știu eu ce, astfel încât să-i fie afectate atribuțiile de serviciu. Domnul Anastasiu avea o problemă de imagine, de moralitate”, spune Nicușor Dan.
Președintele a fost întrebat dacă va trata cu prioritate subiectul traficului de persoane, un subiect important și în relația cu SUA. „Da. Răspunsul este afirmativ. Este parte dintr-un standard de civilizație și de moralitate pe care noi, ca stat, trebuie să ni-l asumăm”.
În acest context, președintele a fost întrebat dacă este mulțumit de cum tratează Justiția acest subiect.
„Nu sunt mulțumit de Justiția din România, în special de parchete, așa cum am spus de multe ori, pe multe fenomene, inclusiv acesta. Pe de o parte, în zona de parchete, cercetarea durează mult prea mult și nu este țintită. Este de foarte, foarte multe ori o activitate birocratică în care ne trimitem hârtii și în care nu suntem în stare să separăm cazuri importante de cazuri mult mai puțin importante”.
El adaugă că, pe de altă parte, și în faza de judecată dosarele importante durează extrem de mult.
„Cum putem să corectăm lucrurile astea? O să fie o evoluție în timp. În orice caz, trebuie să dăm o mare importanță planului managerial al șefilor de parchete. Am câteva experiențe banale din calitatea de primar cu parchetele de pe lângă judecătorii care tratau absolut neuniform și birocratic chestiuni similare care puteau să fie tranșate odată pentru totdeauna. Și orice procuror la care ajungea un tip de dosar să aplice un algoritm și să rezolve să-l rezolve într-o zi. Nu s-a întâmplat și mi îmi închipui că lucrul ăsta se întâmplă în foarte, foarte multe zone din parchete. Deci, primul și în primul rând, managementul în parchete cu țintirea unor zone de corupție pe care noi le vedem. Și doi, tot o chestiune de management în ceea ce privește instanțele, pentru că și aici suntem cumva supraîncărcați de dosare și nu există mintea limpede care să simplifice tot procesul”, subliniază Nicușor Dan.
„În luna septembrie este această Adunare Generală ONU. Miza noastră este să ne conectăm economic”, informează președintele.
Întrebat care ar putea fi orizontul de timp pentru o întâlnire cu Donald Trump, Nicușor Dan a răspuns: „Începutul anului viitor”.
„Există un acord. Coaliția funcționează”, subliniază președintele.
„Trebuie să spunem oamenilor, să le amintim, ce a însemnat regimul comunist. Trebuie să facem și vom face asta. Întrebarea fundamentală este: ne cred ei pe noi? Pentru că nu este nici neocomusim, nu este nici extremism. Fenomenul social pe care noi îl trăim este o uriașă neîncredere a unei părți a populației față de autoritățile statului. Și atunci, noi trebuie să recâștim încrederea oamenilor numind oameni competenți în funcții”, spune el.
„E o chestiune foarte serioasă. Tipul acesta de manifestare este inacceptabil. De ce, în momentul acesta, în cazuri care sunt deja documentate, victimele ajung să vorbească peste 10-15 ani este o problemă a statului român. Pentru că ele nu au avut încredere, la momentul la care fapta s-a întâmplat, să meargă la autoritățile statului român. Aici trebuie noi să construim”, spune președintele.
„Trebuie alcătuită o comisie de anchetă, iar la final să ni se comunice rezultatele”, precizează el.
Revenind la cazul SNSPA și Marius Pieleanu, Nicușor Dan menționează că „trebuie să fie o cercetare temeinică a Universității, bineînțeles, cu respectarea dreptului de apărare a celui învinuit”.
„Nicu Gheară e o persoană controversată, știm cu toții, dar la prima vedere nu știu să aibă vreo suspiciune de a afecta interesele de securitate ale României. Ce povestește domnul Bolojan a fost acum vrei 30 de ani…trebuie să avem un echilibru între o tranziție în care românia trecea de la un sistem la altul, și lucrurile nu erau foarte clare, legal, și ultimii 10-20 de ani în care sistemul de drept e cumva bine întipărit în mentalul colectiv și o faptă precum darea de mită e foarte concretă”, declaraă șeful statului.
Președintele anunță că merge în zonele inundate din Suceava și Neamț „în măsura în care va fi necesar”.
„În momentul acesta sunt în contact cu autoritățile”, spune Nicușor Dan, întrebat dacă va merge în zonele afectate de inundațiile din Suceava și Neamț.
El precizează că a discutat cu Diana Buzoianu, ministrul Mediului, care va merge joi în aceste zone.
„În măsura în care va fi necesar, da (voi merge în Suceava și Neamț – n.r.)”, mai spune el.
„Mă întorc la acele comunicate din 18 iulie, de la NATO, UE și UK, care spun că există interferență rusă în Europa, un război hibrid al Rusiei. Pentru Moldova, faptele sunt și mai clare și mai intense, acolo a existat și cumpărarea de voturi, dovedită deja. O să fie niște alegeri importante. Pe componenta de securitate cibernetică, la solicitarea omologilor, putem să-i ajutăm”, precizează el.
El preciază că atunci când a fost la Chișinău, a discutat inclusiv despre aceste aspecte cu Maia Sandu.
„Nu-mi aduc aminte”, a declarat șeful statului, după ce a fost întrebat miercuri de un jurnalist dacă „a dat vreodată șpagă de supraviețuire, ca domnul Anastasiu, sau pentru a scăpa de șicanele poliției, ca domnul Bolojan, sau orice alt tip de șpagă inocentă și eventual prescrisă”.
„În ceea ce privește cererile de pensionare. Nu e admisibil ca în această instituție de elită să nu existe o predictibilitate privind pensionările. Mai departe, problema pensiilor magistraților trebuie să avem un dialog”, arată Nicușor Dan.
„Am discutat foarte multe lucruri, în special legate de transportul în București, avem și niște alegeri, cred că cineva care are o expertiză pe transporturi e bine venit în aceste alegeri”, susține Nicușor.
Întrebat când vor fi numiți șefii serviciilor, Dan a răspuns: „După o discuţie cu partidele, în următoarele săptămâni”.
„Propunerea o face preşedintele şi bineînţeles că fiind şi momentul acesta delicat nu îmi doresc să facem jocuri, să propun oameni pe care eventual Parlamentul să îi respingă. O să mă consult cu partidele, dar numirea în mod constituţional o face preşedintele”, declară Dan.
El a fost întrebat dacă se gândeşte la un nume pentru şefia SRI.
„Discuţia asta am avut-o şi cu partidele, şi înainte de formarea Guvernului. Propunerea va veni de la mine, evident că îi voi consulta, dar propunerea va veni de la mine. Am nişte persoane în cap aşa cum am avut şi pentru Curtea Constituţională. Încă sunt în proces de analiză. La fel şi pentru SIE”, arată Dan.
„Am fost în parlament în mandatul 2016 – 2020, au fost mai mulți demnitari care au pățit același lucru, prevederea legală nefiind în opinia mea suficient de explicită pentru a preveni angajarea unei rude la cabinetul parlamentar. Este o coaliție în care fiecare partid decide pentru pozițiile pe care le-a negociat”, precizează Nicușor Dan.
Președintele a fost întrebat despre modul în care fostul vicepremier a obținut certificatul ORNISS care asigură accesul unor persoane la informații secrete.
Dan susține că nu a știut despre mita plătită de fostul vicepremier Dragoș Anastasiu. „Nu am avut această informație”, a spus el.
„Domnia sa a fost consilier onorific pentru domnul Ilie Bolojan, a obținut certificatul ORNISS și a continuat să funcționeze atunci când a plecat prin demisie de la Administrația Prezidențială la Guvern”, a explicat Nicușor Dan.
Președintele și-a prezentat opinia despre procedura de acordare a certificatului ORNISS.
„În opinia mea verificările care se fac pentru obținerea acestui certificat sunt acele vulnerabilități care vin din diferite forme de asociere cu acele persoane care nu sunt prietene cu statul român (…) sau cu acele persoanele care au învinuiri penale”, a declarat președintele adăugând că „la Anastasiu a fost mai degrabă o problemă de imagine”.
„Am observat o prevedere în legea statutului magistraților care este incorectă și voi solicita guvernului să o includă în pachetul doi de măsuri. Un magistrat care s-a pensionat în trei ani de la pensionare se poate reangaja în justiție. Când face asta primește și indemnizația de judecător și 15% din pensie, și asta nu e corect. Voi solicita ca această posibilitate să fie scoasă din lege.
Propunerea mea este să dăm un termen de 5 ani, în care judecătorul pensionar să poată să revină doar cu indemnizația lui la aceeași instantă de unde a plecat”, arată Nicușor Dan.
Potrivit președintelui Nicușor Dan, 70% din cererile de pensionare nu indică o dată precisă de pensionare.
„Mai mult de atât, există o regulă pe care CSM a instituit-o, care spune că magistratul care vrea să se pensioneze cu 90 de zile înainte anunţă instanţa la care lucrează şi să se poată organiza (…) Vreau ca un magistrat care dorește să se pensioneze să anunțe cu cel puțin 90 de zile înainte”, susține el.
Nicuşor Dan spune că a avut mai multe cereri de pensionare de analizat, 76 mai precis.
„În intervalul acesta, doi dintre magistraţi şi-au retras cererile şi au decis să rămână în profesie, în două dintre cereri magistraţii spun că nu s-ar pensiona dacă ar fi siguri că dacă nu ar fi tot acest tăvălug de informaţii privind situaţia lor la pensie. Intenţionez să vorbesc la telefon să îi conving să rămână. Analiza este finalizată pe cele 74 dosare rămase, vor fi publicate vineri după-amiază în Monitorul Oficial, magistraţii care doresc să rămână şi s-au răzgândit, pot să îmi scrie până vineri la amiază. În ceea ce priveşte noua lege cu privire la legea magistraţilor, este agreat de toată lumea că va fi o normă tranzitorie că persoanele care au avut nişte condiţii de pensionare şi le au şi în prezent le vor păstra, nu se afectează drepturile persoanelor care au aceste drepturi”, declară preşedintele.
„Din analiza acestor 74 de cereri de pensionare, rezultă o întrebare către CSM: Ce este cu această debandadă?”, mai spune el.
„Este total aberant ca în legea actuală, pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul, asta încurajează oamenii să iasă din sistem”, spune preşedintele.
El susține că, prin acest fenomen, am pierdut foarte mulţi specialişti.
„Mai mult decât banii pe care i-am pierdut, am pierdut calitatea actului de justiţie, pentru că nimic nu poate să compenseze experienţa pe care oamenii aceştia o au şi calitatea actului de justiţie se transpune în multe, inclusiv în indicatori economici, pentru că înseamnă predictibilitate în societate. Tocmai de aceea vreau să mulţumesc şi să-mi arăt respectul faţă de magistraţii care aleg să rămână în sistem, în ciuda faptului că sunt încurajaţi să iasă. De ce cineva ar alege pentru aceiaşi bani să rămână în sistem şi să nu iasă la pensie pentru aceiaşi bani? Pentru că sunt oameni care au o vocaţie profesională şi pentru că sunt oameni care simt responsabilitatea de a contribui la a pune societatea asta în ordine şi, deci, încă o dată vreau să le mulţumesc şi le transmit respectul meu acestor oameni”, precizează el.
Președintele Nicușor Dan face declarații de la ora 14:00, la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat public primele măsuri din reforma pensiilor speciale, fiind vizați magistrații, care deja și-au exprimat nemulțumirea față de pensiile speciale. Declarațiile vor fi transmise LIVE pe Gândul.ro.
Guvernul a transmis marți seara un draft privind măsurile care îi vizează pe magistrați, astfel că în spațiul public mulți șefi de instituții ale Justiției și-au exprimat nemulțumirea.
Guvernul condus de Ilie Bolojan restructurează din temelii sistemul de pensii destinate magistraților, dar și personalului auxiliar, angajat al instanțelor și parchetelor.
Proiectul aduce modificări Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 567/2004 privind personalul auxiliar din instanțe, dar și altor acte normative conexe.
Creșterea vârstei standard de pensionare pentru magistrați de la 60 la 65 de ani este una dintre principalele modificări legislative. Astfel, pensia de serviciu a unui magistrat poate fi obținută în urma cumulării unei vechimi totale, în muncă, de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani efectuați în funcții de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Curtea Constituțională, ori în alte funcții juridice asimilate.
Cuantumul pensiei de serviciu scade de la 80% la 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente realizate în ultimele 60 de luni de activitate. Totodată, cuantumul net al pensiei nu va mai putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate, față de plafonul anterior de 100%, așa cum a anunțat, marți, premierul Bolojan, în conferința de presă.
Magistrații care nu au îndeplinit vechimea de 25 de ani în funcțiile precizate mai sus, dar au între 20 și 25 de ani în sistem, proiectul prevede o reducere a pensiei cu 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea necesară, dublând penalizarea față de reglementarea anterioară.
Perioada de referință luată în calcul crește de la 48 la 60 de luni, fiind excluse din baza de calcul veniturile ocazionale sau cele pentru care nu s-au plătit contribuții sociale (prime, diurne, restituiri etc.).
În textul de lege, sunt prevăzute și măsuri tranzitorii, de la 1 septembrie și până la 1 ianuarie 2029, cu privire la condițiile de pensionare ale magistraților.
Aceștia se pot pensiona cu condiția unei vechimi de cel puțin 25 de ani în funcțiile juridice specifice și a unei vârste minime de 47 de ani și 8 luni. Această vârstă va crește progresiv, cu câte 4 luni în fiecare an, până la atingerea pragului de 65 de ani.
De asemenea, pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani cerută pentru obținerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei va putea fi majorat cu câte 1%, doar pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Se menține dreptul celor pensionați deja, sau care își depun cererea până la intrarea în vigoare a noii legi, să beneficieze de pensia stabilită conform legislației anterioare, fără recalculare.
Nici personalul auxiliar nu a fost uitat. Acesta se va putea pensiona doar cu condiția unei vechimi totale de 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 de ani în specialitatea juridică. Pensia de serviciu va fi redusă la 55% din media salariilor brute din ultimele 60 de luni, iar plafonul net va fi de maximum 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. Cei care nu au vechimea completă vor suferi o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă, iar pensionarea la vârste mai mici nu va mai fi posibilă decât temporar, conform unui calendar de tranziție. Vârsta standard de pensionare pentru această categorie va crește treptat până la 65 de ani până la 1 decembrie 2030.
Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX
AUTORUL RECOMANDĂ:
Ilie Bolojan, despre pensiile magistraților: „Să fie de maxim 70% din ultimul salariu net”