Noua strategie anticorupție costă 100 de milioane de euro. Care este planul Guvernului

Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, care prevede măsuri legislative și administrative care ar urma să coste 437 de milioane de lei, adică aproape 100 de milioane de euro în cei 5 ani pentru care este făcut planul. De asemenea, pentru transparența instituțională, fiecare instituție publică cu un număr mediu de 50 de angajați ar urma să aloce anual 200.000 de euro din buget, pentru o pagină de internet funcțională cu descrierea instituției, infrastructură IT, dar și pentru personal dedicat integrității și prevenirii corupției.

„Prezenta strategie menține paradigma care a stat la baza SNA 2012 – 2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management a oricărui nou dosar al DNA și ANI”, arată documentul, care propune ca un manager de instituție publică să se implice efectiv în „promovarea integrității instituției” și să sancționeze și să gestioneze încălcarea regulilor, fie că sunt abateri administrative, fie infracțiuni.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Strategia constată că există trei măsuri preventive împotriva corupției care nu au fost eficiente în ultimii ani și pentru care legislația ar urma să fie modificată – consilierul de etică la nivelul instituțiilor publice, protecția avertizorilor de integritate (angajați ai instituțiilor care semnalează neregulile) și interdicțiile post-angajare.

Documentul guvernamental arată că momentul Colectiv a fost o „exemplificare brutală” a eșecului de management public care să descurajeze corupția. „După acest moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exercițiu de imagine dacă nu pleacă de la înțelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupției, prin fraudarea sistemelor de achiziții publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar și printr-o simplă „atenție” la medic sau la profesor nu face decât să hrănească noi tragedii”, arată documentul, care susține că resursele, inclusiv bunurile și sumele confiscate de stat în cadrul procedurilor judiciare, vor fi îndreptate prioritar spre victimele corupției și apărarea drepturilor lor.

CITEȘTE AICI STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE 2016-2020

Sănătatea și Educația: publicarea tuturor cheltuielilor din sănătate și măsuri anti-plagiat

Documentul de la Justiție enumeră 8 domenii prioritare în care statul va încerca să crească integritatea, să reducă vulnerabilitățile și riscurile de corupție. Două sunt noi – Educația și Sănătatea, în timp ce restul sunt preluate din vechea Strategie Anticorupție – Parlamentul, sistemul judiciar, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, achizițiile publice, mediul de afaceri și administrația publică locală.

În Sănătate, Strategia anunță o investiție de 95 de milioane de lei(aproximativ 21 de milioane de euro) pentru prevenirea corupției. Printre măsurile vizate se numără publicarea informațiilor privind toate contractele publice din sistemul de sănătate, precum și stadiul execuției acestora, sau înființarea unei structuri de integritate unitare pentru sistemul de sănătate și asigurările de sănătate.

La Sănătate, Strategia mai propune publicarea veniturilor și cheltuielilor din sistem, publicarea sponsorizărilor primite de angajați și a stadiului resurselor umane. Datele ar urma să fie centralizate într-o Platformă de Monitorizare a Veniturilor și Cheltuielilor pentru spitalele din sistemul public și privat de sănătate.

Alte propuneri mai includ cooperarea cu industria farmaceutică pentru „limitarea oportunităților de corupție în relația medic-companii producătoare” sau dezvoltarea „indexului integrității” pentru spitalele publice, care să conțină și evaluarea calității serviciilor de către pacienți.

În Educație, pentru care sunt alocate doar 8 milioane de lei, documentul propune un sistem de sancțiuni anti-plagiat și dezvoltarea unui mecanism de avertizare și detectare timpurie a abaterilor privind plagiatul. Strategia mai prevede publicarea criteriilor și procedurilor de constituire a structurilor din CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare), precum și prezentarea periodică a activității acestor structuri.

Tot în Educație, documentul mai propune adoptarea unui standard de măsuri preventive pentru integritatea concursurilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, directori ai Caselor Corpului Didactic și directori de unități de învățământ preuniversitar. Acesta ar include securizarea lucrărilor, controlul lor încrucișat sau rotația echipelor de evaluatori.

În școli, Ministerul Justiției propune introducerea materiei „Educație Juridică” în clasa a XI-a și monitorizarea video și audio a concursurilor și examenelor naționale.

DNA, perla coroanei: 24 de milioane de euro și un sediu nou

DNA ar urma să primească 108 milioane lei (aproximativ 24 de milioane de euro) în cadrul aplicării acestei noi Strategii Anticorupție, baji care implică și un nou sediu, dar și dezvoltarea logisitică a Serviciului Tehnic al DNA, care se ocupă cu supravegherea tehnică în anchete, după ce SRI nu mai are voie să ajute procurorii în acest sens.

DNA urmează să primească de asemenea 90 de ofițeri de poliție și buget pentru ei, pentru a sprijinirea anchetelor anticorupție. De asemenea, la nivelul DNA urmează să se dezvolte un „compartiment de analiză a datelor” privind infracțiunile de corupție, mai arată documentul.

Ar urma de asemenea să fie adoptate măsuri manageriale pentru judecarea „într-un termen rezonabil” a dosarelor de mare corupție, iar instanțele de judecată ar urma să transmită în format electronic hotărârile de judecată definitive în dosarele DNA, acestea urmând să fie publicate pe siteul DNA.