O statistică simplă scoate la iveală o problemă esențială a României. De ce rămânem săracii Europei

Dintre plățile pentru care s-au înregistrat restanțe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică și abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanțe), întreținerea locuinței (53,2%) și abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanțele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăți care sancționează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum și prin frecvența redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

De asemenea, 21% din gospodăriile populației „nu și-au permis consumul a cel puțin un fel de mâncare cu carne sau pește o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează și că 13,1% din gospodării „nu și-au permis menținerea unei temperaturi adecvate în locuință”, iar 69,2% „nu și-au permis plata unei săptămâni de vacanță”.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Traian Băsescu sare în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după arestare: „De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe”

23:23

După statutul ocupațional al capului gospodăriei, se observă că gospodăriile de șomeri se regăsesc în situația cea mai dificilă, ponderea celor care nu și-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 49,3%. Fenomenul restanțelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii și mai ales al celor monoparentale (48,8%) sau în cazul gospodăriilor de doi adulá¹­i cu trei sau mai mulți copii în întreținere (46%).

Potrivit INS, aproape jumătate din gospodării (46,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieții, iar dacă se iau în considerare și cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, se ajunge la 85,2% din totalul gospodăriilor.

„Doar pentru una din șapte gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depășite destul de ușor, ușor sau chiar foarte ușor”, mai arată statistica.

Printre tipurile de gospodării care fac față cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (56,8%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani și peste (52%), precum și gospodăriile formate din doi adulá¹­i cu trei sau mai mulá¹­i copii în întreá¹­inere (67,6%). De asemenea, se regăsesc în acestă situație 83,6% din gospodăriile al căror cap are statutul ocupațional de șomer și 62% dintre cele conduse de un agricultor.

INS precizează că în sfera de cuprindere a anchetei intră toate persoanele cu domiciliul stabil în centrele de cercetare (urbane și rurale) selectate. Fac obiectul înregistrării toți membrii gospodăriei, inclusiv persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată, dar nu mai mult de 6 luni, dacă acestea păstrează legături cu gospodăria din care fac parte.

Nu intră în sfera de cercetare persoanele care locuiesc permanent în unități de locuit în comun: hoteluri, centre rezidențiale pentru persoane vârstnice, de persoane cu dizabilități, cămine muncitorești, sanatorii etc.

România, codașa Europei la plata facturilor

Achitarea la timp a facturilor este un capitol la care România se situează pe ultimele locuri și într-un top european, potrivit celui mai recent raport Eurostat în acest sens. Chiar dacă țara noastră beneficiază de cel mai ieftin gaz din Europa, plata facturilor îi pune în dificultate pe români. Același lucru este valabil și în cazul energiei electrice, capitol la care prețurile sunt, de asemenea, mai mici în România decât în alte state europene și totuși românii nu reușesc să plătească ceea ce au consumat.

Țara noastră se situează între primele patru state europene în care gazul costă mai puțin de patru euro – 3,4 euro pentru 100 megawați oră, potrivit datelor Eurostat. Totuși dacă aceaste cifre sunt raportate la nivelul de trai al fiecărui stat în parte, raportul arată că România nu mai stă la fel de bine. În topul consumatorilor casnici cărora nu le este greu să achite factura la gaze conduce Marea Britanie, unde, prețul ridicat al gazului este compensat de nivelul de trai al populației.

În ceea ce privește consumul de electricitate, consumatorii casnici din România au plătit 13 euro pentru 100 megawați oră de electricitate. Acest preț face ca țara noastră să se situeze tot între statele cu prețul cel mai mic, atunci când calculele sunt făcute în moneda unică. În momentul în care puterea de cumpărare intră în ecuație, România ajunge pe locul al treilea între țările pentru care plata facturilor la curent este un chin. Țara europeană cu care ne comparăm la acest capitol este Spania.

Cel mai mare preț pentru electricitate este practicat în Portugalia, un cost comparabil fiind valabil și în cazul nemților.

Raportul arată că în România prețul energiei a crescut în a doua jumătate a anului trecut, prin comparație cu aceeași perioadă a lui 2014. Dacă prețul curentului a crescut cu 6,1%, gazul s-a scumpit cu 7,2%.

De asemenea, Eurostat arată că cea mai mare parte a facturii de gaze primite de români este formată din taxe, respectiv 47%. La acest capitol România se clasează pe locul al doilea, fiind depășită doar de Danemarca, unde procentul este de 57%.

La nivel european, curentul electric s-a scumpit cu 33% din 2008 până la finalul lui 2015, în timp ce gazul a avut o creștere mai mică, de doar 14% în aceeași perioadă. 

România, locul al doilea în topul UE al sărăciei

România ocupă locul al doilea într-un top al sărăciei din Uniunea Europeană. Românii se numără printre europenii care se găsesc în situația de a nu avea o masă consistentă, care să conțină carne, cel puțin o dată la două zile și îngheață în propria casă, din cauza lipsei banilor necesari pentru asigurarea încălzirii locuinței. Potrivit datelor valabile pentru anul 2015 publicate de Biroul European de Statistică Eurostat, rata sărăciei pentru țara noastră atinge pragul de 24,6%, limită depășită doar de vecinii bulgari, unde procentele ajung la 34,2%.

În analiza Eurostat s-au luat în calcul parametri precum posibilitatea cetățenilor de a-și achita facturile lunare, asigurarea încălzirii locuinței, un concediu de cel puțin o săptămână pe an, deținerea diverselor dispozitive electronice și electrocasnice sau a unui autoturism, dar și posibilitatea de a-și asigura o masă care să conțină preparate din carne sau echivalentul lor vegetarian măcar o dată la două zile. În realizarea clasamentului a fost luată în calcul îndeplinirea a cel puțin patru dintre aceste condiții.

4,886 de milioane de români se confruntau cu sărăcia severă în 2015. Cu aproape un sfert din populație aflată în această situație, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, care înregistrează o cifră cu aproximativ 10 procente mai ridicată (34,2%, adică 2,468 milioane de persoane).

Situația rămâne gravă în țara noastră, deși din 2012 până în prezent, aceasta este cea mai scăzută rată a sărăciei. În 2012 procentele se ridicau la 29,9%, iar anul 2014 aducea o rată de 26,3%. Românii se numără printre europenii care nu-și permit să-și achite lunar facturile sau să aibă o săptămână de vacanță anual, nu mai vorbim despre posibilitatea de a pune pe masă, măcar o dată la două zile, preparate din carne.

În topul 3 al sărăciei din UE se mai află Grecia, cu 22,2%. Se știe că țara a trecut printr-o profundă criză economică, deci această proporție este explicabilă. Pe locul al patrulea se situează vecinii unguri. 1,878 milioane de cetățeni ai Ungariei se confruntă cu probleme financiare severe. 

De ce sunt românii săracii Europei? O simplă statistică scoate la iveală o realitate îngrijorătoare