Omul de afaceri Carabulea și complicele său Mîrzac rămân în arest. Mustățea, cercetat în libertate

Omul de afaceri Ilie Carabulea și complicele său Marian Mîrzac, arestați preventiv pentru fapte corupție, rămân în detenție, în vreme ce Radu Mustățea, vizat și el în dosar, va fi cercetat în libertate, a decis definitiv, luni, Curtea de Apel București, scrie Mediafax.

Judecătorii Curții de Apel București (CAB) au respins, luni, recursurile față de măsura preventivă formulate de Carabulea și Mîrzac, dar și pe cel făcut făcut de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) împotriva deciziei de cercetare în libertate a lui Mustățea.

La judecarea recursurilor, omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează Grupul Carpatica, a declarat că nu a săvârșit nicio ilegalitate și că societatea de asigurări nu avea probleme financiare.

„Nu este adevărat că aveam probleme financiare, iar extrasele de cont dovedesc acest lucru. Nu aveam nicio restanță”, a spus Carabulea.

Omul de afaceri a mai arătat că faptele de care este acuzat nu există și că, dacă ar fi o faptă, aceasta este de natură comercială.

„Nu poate fi vorba de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, ci este vorba de o asociere comericală. Fac precizarea că societatea Carpatica Asig are stabilitate financiară. Societatea are în conturile bancare aproape 90 de milioane de lei”, a arătat Carabulea.

Omul de afaceri le-a mai spus judecătorilor că folosirea limuzinei Audi A8 de către Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, fusese aprobată de Consiliul de Administrație al societății. Carabulea a mai precizat că aceasta a fost dobândită de Mîrzac, care avea dreptul la un bonus de succes calculat pentru 2013, din perioada în care a lucrat la Carpatica Asig, bonusul fiind de 9.000 de euro.

„Acest bonus era mai mic decât cel al managerului care i-a urmat lui Mîrzac și care avea 30.000 de euro. Nu este vorba de o dare de mită, ci de plata unor bunuri la care avea drept, iar calculul sumelor s-a făcut de contabilitate și a fost aprobat de Consiliul de Administrație”, a mai arătat Carabulea.

Procurorul DNA prezent la judecarea recursurilor le-a cerut judecătorilor să constate că probele dovedesc acuzațiile aduse celor trei, astfel că se impune emiterea unui mandat de arestare preventivă și pe numele lui Radu Mustățea, membru în CA al Carpatica Asig.

Avocații au depus înscrisuri în circumstanțiere, dar și înscrisuri medicale, apărătorul lui Carabulea arătând instanței că acesta are probleme de sănătate.

Avocatul lui Carabulea a spus, în fața instanței, că acuzația de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni pentru care este cercetat clientul său este dezincriminată în noul Cod penal. El a precizat că în acest dosar mai sunt cercetați, în stare de libertate, alți nouă inculpați, marea majoritate fiind funcționari publici.

În 29 ianuarie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a Ilie Carabulea și Marian Mîrzac, la propunerea procurorilor DNA care instrumentează dosarul „Carpatica”. Prin aceeași hotărâre a instanței, Radu Mustățea a primit interdicție de a părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel București.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Ilie Carabulea este cercetat pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, cumpărare de influență, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la uz de fals.

Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorității de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, două infracțiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influență, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice și instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

În Radu Mustățea – membru în CA al Carpatica Asig și președintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România – este urmărit penal pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influență, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și uz de fals.

În același dosar este urmărit penal și Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcționar la Autoritatea de Supraveghere Financiară, care este acuzat de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial.

Și soția ministrului Finanțelor, Laura Elena Chițoiu, director al Direcției Avizări din cadrul Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Potrivit anchetatorilor, în perioada mai – iunie 2013, Carabulea, Mîrzac și Mustățea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

„Prin inițierea, respectiv, constituirea acestui grup infracțional, Carabulea Ilie și Mîrzac Marian au reușit, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) față de societatea de asigurări deținută și controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcționari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menține societatea, în mod fraudulos, pe o poziție convenabilă în topul reclamațiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 și, implicit, creșterea artificială a gradului de încredere în raport cu potențialii clienți”, au arătat anchetatorii.

DNA susține că Ilie Carabulea l-a promovat, susținut și cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcție în intervalul 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. „Din poziția de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecția societății de asigurări deținute în mod indirect de Carabulea Ilie și pentru a evita suspendarea autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România, până la remedierea deficiențelor”, au mai arătat procurorii anticorupție.

Potrivit DNA, finanțatorul grupării infracționale constituite, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relația cu Mîrzac Marian pe Mustățea Radu, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracționale ale lui Mîrzac, precum și informații confidențiale obținute de la acesta din urmă.

„Gruparea infracțională sus-menționată a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea și un alt funcționar cu atribuții de conducere și execuție în cadrul ASF. Concret, în schimbul protecției oferite societății de asigurare la care avea interese, Carabulea Ilie a dispus, în luna mai 2013, ca un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro să îi fie vândut la un preț subevaluat lui Mîrzac Marian, sub disimularea unei tranzacții de vânzare-cumpărare între acesta și societatea de asigurări, iar în luna august 2013, i-a remis lui Mîrzac Marian suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), remitere justificată de invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administrație al societății de asigurare”, potrivit DNA.

Anchetatorii susțin că în schimbul acestor foloase, Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF și atribuții în sensul supravegherii și controlului legalității funcționării societăților de asigurări, a reușit să influențeze concluziile a două controale, să coopteze diverși funcționari cu funcții de conducere și execuție din cadrul ASF în grupul infracțional constituit și să divulge informații care nu erau destinate publicității în scopul favorizării societății de asigurări.

„La data de 1 august 2013, învinuitul Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcționar în cadrul ASF, la solicitarea lui Mîrzac Marian, a sustras un document transmis eronat către ASF de o angajată a societății de asigurări, document care releva încălcări grave ale normelor ASF de către angajați ai societății. În același context, Ovidiu Ioan Cezar Giurgea a radiat din registrul instituției numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax și l-a șters din memoria aparatului. Situația în care respectivul document ar fi fost adus la cunoștință conducerii ASF ar fi impus declanșarea, în mod obligatoriu, a unui control activității societății de asigurări”, au precizat procurorii anticorupție.

DNA a mai arătat că, în perioada martie – aprilie 2013, un funcționar cu atribuții de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcționarii instituției care evidenția deficiențe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro și suspendarea autorizării de funcționare, până la remedierea deficiențelor.

Procurorii DNA au făcut, în 28 februarie, 17 percheziții în București și Sibiu, în dosarul „Carpatica”.

Surse judiciare au declarat, pentru Mediafax, că în acest dosar sunt suspectate de fapte de corupție 11 persoane.