Orașul în care ar vrea să se mute 1 din 7 români. Câți ar vrea însă să plece din țară, în următorii cinci ani

București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov sunt cele mai atractive orașe pentru cei care intenționează să se mute în interiorul țării, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM).

La întrebarea „În ce oraș v-ar plăcea mai mult să locuiți?”, 15,23% au menționat București, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timișoara. Însă, la o altă întrebare – „În ce oraș, diferit de cel în care locuiți în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiți?”, 15,32% au răspuns Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara.

În timp ce, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea de a părăsi țara, cei din zonele mai apropiate de București intenționează să se mute în interiorul țării.

SPORT Doliu la UTA Arad! S-a stins din viață unul din marii jucători ai clubului

21:24

ECONOMIE Cristian Socol: „Următorii 10 ani aduc incertitudine și risc extrem”. Analiză despre tranziția spre superciclul Kondratieff

20:58

Respondenții din mediul urban și cei cu un nivel de studii mai ridicat au răspuns că doresc să plece în străinătate, iar cei cu un nivel de studii mai redus și locuitorii din zona rurală intenționează să se mute în interiorul țării. De asemenea, bărbații preferă să emigreze, iar femeile optează să se mute într-unul dintre orașele țării.

„Rezultatele finale ale recensământului din 2011 indică faptul că 6,18 milioane de cetățeni români (30,7% din totalul populației stabile) și-au schimbat reședința în țară cel puțin o dată în timpul vieții. Numărul este ușor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%). În plus, aproximativ trei milioane de români au migrat în afara țării după 1990. Spre deosebire de navetă, cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfășoară pe distanțe mari. Aproape 51% dintre migranți s-au mutat în alt județ decât cel în care s-au născut sau în care obișnuiau să locuiască și doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din același județ. Acest lucru indică faptul că migrația pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanță, explicând astfel și colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România”, se arată în raport.

La acest sondaj au răspuns 1.250 de persoane, fiind utilizată o metodă de eșantionare aleatorie care a ținut seama de distribuția teritorială a populației, de structura demografică și de distribuția pe sexe și pe zone urbane/rurale.