PAPA BENEDICT al XVI-lea și-a anunțat demisia. Cum va fi ales noul Suveran Pontif

Papa Benedict al XVI-lea și-a anunțat, luni, demisia începând cu 28 februarie, într-un discurs rostit în latină într-un consistoriu al Vaticanului. În baza actualului Cod de Drept Canonic, retragerea Papei devine imediat validă, la formulare, astfel că nu are nevoie de acceptul Colegiului Cardinalilor.

CUM VA FI ALES NOUL PAPĂ

Deși în trecut au fost utilizate mai multe procedee pentru alegerea unui nou papă – prin  votul tuturor catolicilor sau prin stabilirea anterioară a unui succesor -, astăzi pontiful este desemnat în urma voturilor Colegiului Cardinalilor.

Urmând o procedură strictă, revizuită ultima dată de Papa Ioan Paul al II-lea, cei 120 de cardinali cu vârsta maximă de 80 de ani, proveniți din 54 de țări din întreaga lume, se reunesc în Capela Sixtină.

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

APĂRARE Oana Țoiu a discutat la Munchen despre coordonare sporită pe Flancul Estic și investiții în inovație militară

22:31

Conclavul este organizat la minim 15 zile sau maxim 20 zile de la moartea fostului papă, iar durata sa nu este una exactă. Astfel, cardinalii participă la lungi sesiuni de vot timp de mai multe zile, până când stabilesc numele noului pontif. În toată această perioadă, le este interzis orice contact cu alte persoane din afara instituției (inclusiv utilizarea telefoanelor), motiv pentru care, noaptea, aceștia dorm în clădirea „Domus Sanctae Marthae”, aflată la doar 350 de metri de Capela Sixtină.

Foto: AFP/Mediafax (Gabriel Bouys)

Potrivit canonului, orice bărbat catolic poate fi desemnat papă. Începând cu anul 1522 (și în prezent) acesta este ales din rândul cardinalilor, însă orice episcop, preot sau diacon poate fi selectat. Totuși, întrucât papa este și episcop al Romei, cel ales trebuie să primească această titulatură (de episcop) înainte de a prelua conducerea la Vatican.

În fiecare zi, pot fi organizate maxim patru ședințe de vot (două dimineața și două după-amiaza); fiecare cardinal prmește un buletin de vot cu însemnul „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca pontif suprem”, n. red), pe care scrie, în secret, numele celui pe care îl alege. Fiecare buletin de vot este apoi întocmit de două ori și dus în altarul Capelei Sixtine, în timp ce cardinalii rostesc „Îl am ca martor pe Domnul Christos, care-mi va fi Judecător, că votul meu este dat celui care, în fața lui Dumnezeu, cred că ar trebui ales”.

Mai întâi, voturile sunt numărate fără a fi deschise, pentru a se stabili dacă sunt conforme numărului de cardinali. Dacă numărul de buletine este mai mare sau mai mic decât cel al votanților, atunci acestea sunt arse și o nouă sesiune este organizată.

Dacă totul este în regulă, buletinele sunt deschise, iar numele celor votați sunt trecute pe o listă de cei trei cardianali care se ocupă cu numărătoarea. Pasul următor este arderea tuturor buletinelor de vot. Dacă majoritatea necesară alegerii noului papă este întrunită (două treimi plus unu din numărul total de voturi), atunci deasupra Vaticanului se înalță un fum alb. În caz contrar, deasupra buletinelor de vot se toarnă diverse substanțe, pentru ca fumul să aibă culoarea neagră.

În anul 2005, Papa Benedict al XVI-lea a fost ales după patru ședințe de vot, desfășurate pe parcursul a două zile.

Foto: AFP/Mediafax (Patrick Hertzog)

Imediat ce majoritatea este stabilită, viitorul papă este întrebat dacă este de acord să fie învestit, precum și dacă dorește să primească un nou nume. Tradiția „rebotezării” datează din anul 533, când noul papă ales – Mercurius – a primit numele Ioan II. Gestul simbolizează începutul noii vieți, dar, în același timp, evocă un moment mult mai străvechi: Sfântul Petru (considerat primul papă al Bisericii Catolice),  născut Simeon, a primit noul nume de la Iisus Hristos.

În anul 2005, Joseph Aloisius Ratzinger și-a ales numele Benedict al XVI-lea în onoarea Papei Benedict al XV-lea și a Sfântului Benedict de Nursia.

Dacă totul decurge normal, noul papă primește veșmintele papale și este omagiat de ceilalți cardinali.

Apoi, decanul Colegiului Cardinalilor apare pe balconul principal al Basilicii Sf. Petru și rostește „Habemus Papam!” („Avem Papă!”, n. red), iar noul Pontif oferă lumii prima sa binecuvântare.  

Înainte de a părăsi basilica, are loc o învestire formală a papei. Ceremonia cunoscută sub numele „Încoronarea Papei” se desfășoară în Basilica Sf. Petru, unde se rostește rugăciunea „Tatăl Nostru”, iar cardinalii îl omagiază pe Suveranul Pontif.

În trecut, imediat după acest moment, noul papă era purtat cu tronul în înteaga Piață Sf. Petru, iar apoi îi era pusă pe cap o coronă. Ultimul care a fost de acord cu încoronarea propriu-zisă a fost însă Papa Paul al VI-lea (1963-1978).

PAPA BENEDICT al XVI-lea se retrage de la conducerea Bisericii Catolice. Alți Pontifi romani care au renunțat la Scaunul Papal

PAPA BENEDICT AL XVI-LEA SE RETRAGE. Motivul pentru care renunță la funcție PAPA BENEDICT AL XVI-LEA