Parchetul General: Anchete finalizate în dosare privind încălcarea drepturilor. O parte din vinovați au murit

Procurorii Parchetului General au finalizat cercetările în mai multe cauze având ca obiect încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale în perioada totalitarismului, în special anchetele penale efectuate de organele de securitate și miliție împotriva oponenților regimului comunist, altele fiind în curs de soluționare.

„Menționăm că în majoritatea dosarelor cercetările nu au condus în final la tragerea la răspundere penală a vinovaților din cauza intervenirii decesului făptuitorilor, însă instrumentarea lor reprezintă o contribuție esențială la stabilirea responsabilității pentru represiunea ce a caracterizat regimul politic comunist. Unul dintre dosarele soluționate de Secția parchetelor militare este Dosarul nr. 18/P/2016, înregistrat ca urmare a mai multor sesizări formulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (I.I.C.C.M.E.R.) și de persoane fizice”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Potrivit sursei citate, în urma cercetărilor, a rezultat că legitimarea Partidului Muncitoresc Român și apoi a Partidului Comunist Român (după 1965) ca sursă unică a puterii în România a fost însoțită de acțiuni represive, care au vizat grupuri largi de populație, începând cu membrii partidelor istorice, continuând în anii ’50 cu arestarea opozanților neafiliați politic, reali sau prezumtivi, care exprimau opinii critice față de schimbările economice și sociale sau care reclamau subordonarea României față de interesele sovietice.

TEHNOLOGIE Ce prezice Jeff Bezos despre viitorul pieței muncii. Fondatorul Amazon vorbește despre singurul tip de lucrător care nu ar putea fi înlocuit de AI

22:49

CONTROVERSĂ Decizie controversată. Israelul a trecut azi o lege prin care reintroduce pedeapsa cu moartea

22:47

„Aceste acțiuni au fost „autorizate” de statul comunist prin introducerea unei legislații represive cu un puternic caracter de clasă, norma juridică fiind îndreptată, de cele mai multe ori în mod explicit, împotriva unor grupuri sociale și deopotrivă împotriva unor grupuri politice, etnice și religioase. Deși toate cele trei Constituții în vigoare în timpul regimului comunist, promulgate în 1948, 1952 și 1965, garantau cetățenilor României drepturi și libertăți fundamentale (cum sunt dreptul la proprietate, dreptul la opinie și liberă exprimare, libertatea conștiinței și a convingerilor religioase, dreptul de liberă asociere etc.), prin emiterea de acte normative cu caracter secret și prin exercitarea abuzivă a actului de justiție, drepturile constituționale și civile au fost practic anulate, golite de conținut”, mai arată procurorii.

De asemenea, noul cadru legislativ a permis un asalt asupra proprietății private, prin naționalizarea întreprinderilor industriale, de transport, a băncilor, societăților de asigurări și minelor, precum și prin colectivizarea pământurilor. În consecință, zeci de mii de oameni care s-au opus acestor măsuri au fost încarcerați, spun procurorii.

„Libertatea religioasă a fost, la rândul ei, restrânsă, interzicerea Bisericii Greco – Catolice conducând la arestarea, anchetarea și condamnarea abuzivă a multor preoți, călugări și credincioși, printre care cei șapte episcopi a căror beatificare va avea loc în curând: Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu. Procurorii au reținut în cauză că motivele politice ale represiunii în masă au rămas neschimbate pe toată perioada menținerii la putere a acestui regim totalitar”, se mai arată în sursa citată.

„Astfel în perioada 1945-1962 au prevalat măsurile punitive extra-judiciare, care au avut drept consecință internarea în colonii și lagăre de muncă a sute de mii de persoane, din toate categoriile sociale cu excepția clasei muncitoare, deportarea și arestarea tuturor „elementelor dușmănoase”. În perioada 1965-1989 instituțiile aparatului represiv au primit și și-au asumat rolul de garant al păstrării puterii politice de către regimul comunist și conducătorii acestuia, prin prevenirea oricărei acțiuni contestatare sau de opoziție deschisă.

Acest obiectiv major a putut fi atins și menținut, până la 22 decembrie 1989, prin disimularea proceselor politice în procese de drept comun, respectiv prin inițierea și coordonarea unui proiect care a vizat controlul informativ al întregii populații active din România. Dosarul menționat, care totalizează peste 100 de volume, a fost soluționat de procurori prin clasare având în vedere că persoanele responsabile de moartea cetățenilor români care s-au opus regimului comunist au decedat. Este vorba de întreaga conducere a partidului, a statului român din perioada 1948-1965, miniștrii de interne, comandanți de penitenciare și lagăre de muncă”, arată reprezentanții Parchetului General.

Aceeași soluție de clasare, tot ca urmare a decesului autorilor, s-a dispus de către procurorii militari și în Dosarul nr. 9/P/2016 vizând împușcarea în noaptea de 2/3 august 1950 a unor cetățeni din județul Cluj de către cadre operative ale Securității Poporului din Turda, pentru vina de a se fi opus colectivizării.

În alte cauze mai vechi, Secția parchetelor militare a trimis în judecată persoane care au deținut funcții importante în aparatul de represiune al regimului comunist:

– în Dosarul nr. 393/P/1992: fostul ministru de interne Alexandru Drăghici pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la omor și pe foștii ofițeri de securitate col. Briceag Nicolae, Munteanu Ilie, Luțenco Nicolae, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 174 din Vechiul Cod penal;

– Dosarul nr. 15/P/1993 cunoscut sub denumirea de „Dosarul Autobuzul”, inițial secretizat și apoi redeschis: fostul șef al Departamentului Securității Statului Postelnicu Tudor, fostul ministru de interne Homoștean George, fostul șef al Securității Timișoara, general maior (rez.) Mortoiu Aurelian, fostul comandant U.S.L.A., colonel (rez.) Blaga Ștefan, fostul comandant al Miliției județului Timiș, Deheleanu Ioan, fostul șef al Inspectoratului Județean Timiș din cadrul Ministerului de Interne, Nica Constantin, colonelul (rez.) Tecșan Constantin, colonel dr. (rez.) Gornic Gheorghe și plt. adj. (rez.) Laza Iulian pentru săvârșirea infracțiunilor de coautorat la omor deosebit de grav, omor calificat, respectiv omor deosebit de grav;

– Dosarul în care a fost trimis în judecată col. Crăciun Gheorghe, fostul comandant al Penitenciarului Aiud în perioada 1958-1964, pentru infracțiunea de omor deosebit de grav. Aceasta a fost prima cauză care a expus public mecanismul terorii și exterminării fizice a deținuților politici în penitenciare;

– Dosarul nr. 48/P/2014 privind pe comandanții penitenciarelor Oradea și Făgăraș, în care s-a pus în aplicare un regim de exterminare, dosar în care nu s-a putut dispune o soluție de trimitere în judecată întrucât cei responsabili decedaseră;

– Dosarele privind decesul dizidentului Gheorghe Ursu în închisoare: un dosar vizând pe deținutul civil Clită Marian și pe comandanți ai miliției și ai arestului miliției capitalei, respectiv col. Tudor Stănică și Mihail Creangă, iar altul în care, pornindu-se de la jurisprudența C.E.D.O. care a încadrat astfel de fapte ca infracțiuni imprescriptibile, au fost trimiși în judecată doi foști ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, precum și a unui fost ministru de interne și a unui fost șef al Departamentului Securității Statului, pentru complicitate la săvârșirea de infracțiuni contra umanității (comunicatul de presă din data de 1 august 2016).

„Alte cauze au fost soluționate prin rechizitoriu de procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică, respectiv dosarul privind pe Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963, a cărui trimitere în judecată a făcut obiectul comunicatului de presă din data de 18 iunie 2014, respectiv dosarul privind pe Alexandru Ficior, fost comandant al lagărului de muncă de la Periprava în perioada 1958-1963 (comunicatul de presă din data de 18 august 2014). Menționăm că într-o altă cauză având ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au ocupat funcții de conducere în cadrul Penitenciarului Galați și Colonia de muncă Ostrov, în perioada 1956-1966, s-a dispus clasarea ca urmare a decesului persoanelor cercetate”, precizează sursa citată.

Secția de urmărire penală și criminalistică mai are în lucru încă două dosare ca urmare a sesizărilor formulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc cu privire la tratamentele inumane și degradante aplicate minorilor cu handicap sever aflați în Căminul spital pentru minori nerecuperabili Cighir (138 de decese), Căminul spital pentru minori nerecuperabili Păstrăveni (395 de decese), Căminul pentru minori deficienți nerecuperabili Sighetu Marmației (239 de decese), respectiv cu privire la tratamentele inumane și degradante aplicate minorilor cu handicap sever instituționalizați în Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret, cu consecința decesului a minim 340 minori.

În ambele cauze, cercetările se efectuează în acest moment in rem.