Parchetul General arată că pragul la abuzul în serviciu nu este necesar sau oportun

În punctul de vedere postat de Ministerul Public pe contul de Facebook, instituția transmite că în legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale se prevede că judecătorii „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

„Într-adevăr, în paragraful 75 din Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională constată că «legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei și nicio anumită intensitate a vătămării», concluzionând că, «indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu». Așadar, din conținutul acestui paragraf nu rezultă că instanța de contencios constituțional ar fi instituit o obligație în sarcina legiuitorului în sensul reglementării unui prag valoric. De altfel, nici nu ar fi putut să procedeze așa pentru că ar fi încălcat dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională nefiind un legiuitor pozitiv”, transmite Ministerul Public, într-un punct de vedere scris de Augustin Lazăr și Ovidiu Predescu.

ACTUALITATE Detaliul neștiut despre Alice, amanta generalului Dorin Ioniță. Cui îi aparținea, de fapt, apartamentul în care locuia

23:35

VIDEO Tragedie în Munții Fărăgaș. Un turist polonez a murit după ce a căzut de la 160 de metri

23:17

În ceea ce privește considerentele din decizia cu privire la obligația legiuitorului de a reglementa pragul valoric al pagubei la abuzul în serviciu, Ministerul Public consideră că acestea nu au un caracter obligatoriu deoarece dispozitivul actului jurisdicțional în discuție nu se întemeiază, nu se sprijină pe acestea. În opinia instituției, acestea pot fi considerate doar puncte de vedere de factură doctrinară.

„Dacă am aprecia în sens invers atunci ar trebui să susținem, contrar prevederilor legale relevate mai sus, că instanța de contencios constituțional ar avea abilitarea legală de a da indicații legiuitorului primar (Parlamentul României) sau delegat (Guvernul României) în legătură cu exercitarea competențelor acestuia. (…) Mai trebuie precizat că în niciunul dintre statele membre ale Uniunii Europene, legislația nu prevede un astfel de prag valoric în ceea ce privește infracțiunea de abuz în servicu”, potrivit sursei citate.

În concluzie, Ministerul Public consideră că reglementarea unui prag valoric al pagubei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu nu este necesară și nici oportună.

„Evident se impune modificarea urgentă a prevederilor art. 297 alin. (1) C. pen. în sensul Deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale, și anume: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea legii (s.n. – A.L., O.P.) și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, potrivit sursei citate.

La dezbaterea de luni, judecătorul Gabriela Baltag, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a spus că, la nivelul instituției pe care o reprezintă, părerile sunt împărțite. Un număr de șapte judecători susțin pragul, în timp ce alți 10, nu. Vicepreședintele CSM a spus, în cadrul dezbaterilor, că trebuie să fie o analiză mai amplă, subliniind că ar fi indicată o modificare a legislației privind achizițiile publice.Ministrul Jusiției a apreciat că societatea civilă consideră că nu e nevoie de implementarea unui prag valoric privind abuzul în serviciu, în timp ce juriștii au o opinie total opusă. Reprezentanții Parchetului General (PG) au susținut, în cadrul dezbaterilor de la Ministerul Justiției, legate de instituirea unui prag valoric privind abuzul în serviciu, că nu este nevoie de o astfel de limitare, în timp ce procurorii DNA cred că valoarea ar trebui să fie echivalentă cu salariul minim.