Ploile din ultima perioadă au favorizat înmulțirea țânțarilor. Autoritățile anunță o campanie amplă de igienizare

Umezeala, dar și ploile din ultima perioadă au favorizat înmulțirea țânțarilor, au anunțat pentru gândul specialiștii de la Muzeul Antipa. „Sezonul țânțarilor începe din mai și se termină abia la sfârșitul lunii septembrie. În toată această perioadă țânțarii se înmulțesc, cu precădere în perioadele ploioase, deoarece larvele sunt acvatice”, a declarat pentru gândul Mihai Stănescu, specialist de la Muzeul Antipa.

Femela țânțar este cea care ne ciupește

Mihai Stănescu a precizat că masculul țânțar se hrănește cu seva de la plante, în timp ce femela este cea care trăiește cu sânge. „Femelele sunt cele care ne ciupesc. Acestea au nevoie de un supliment proteic din sânge, care ajută la maturarea ovarelor. Acestea ciupesc nu doar omul, ci toate mamiferele, inclusiv animalele de companie”, a mai menționat expertul de la Muzeul Antipa.

CONTROVERSĂ Cum a ajuns Porsche-ul „de-mprumut” din scandalul nepotismelor TVR să nu mai fie… de împrumut. Realizatoarea Marina Almășan, care și-a editat de două ori postarea de pe Facebook, continuă să susțină că bolidul de 200.000 de euro nu îi aparține angajatului care a apărut în direct la volan, deși numele acestuia este pe plăcuțele de înmatriculare

12:47

EXCLUSIV Ponta explică scenariul anticipatelor: Va fi o catastrofă pentru cele 4 partide/Ura pe ei este mult mai mare decât a fost pe Băsescu

12:37

Pentru a combate o eventuală invazie de țânțari, Primăria Capitalei a început încă din luna mai programul anti-țânțarilor. „Programul de igenizare împotriva țânțarilor va fi continuat până în luna noiembrie, dacă până atunci temperaturile se vor menține peste 15 grade”, a declarat pentru gândul Magdalena Iuga, director executiv adjunct la Departamentul de Utilități Publice, din cadrul Primăriei Municipiului București (PMB).

Reprezentantul PMB mai spune că în perioada mai sus menționată municipalitatea are programat șase igenizări împotriva țânțarilor. „Din mai și până în prezent s-a împrăștiat o singură dată prin Capitală tratament împotriva țânțarilor. Am tot amânat cea de-a doua igenizare împotriva țânțarilor din cauza condițiilor meteo. Nu putem pulveriza tratamentul, deoarece ploaia ar anula efectul soluției care este împrăștiată în atmosferă”, a mai spus Iuga.

Toate produsele insecticide utilizate au o toxicitate redusă pentru om și animalele de companie, precum și pentru vegetație, a mai precizat reprezentanta Primăriei Capitalei.

Când ar trebui să ne îngrijoreze ciupiturile de țânțari

Ciupiturile de țânțar pot duce și la apariția unor probleme grave de sănătate, nu doar la un disconfort intens provocat de senzația de mâncărime, avertizează medicii. „Deși nu provoacă alergii sau șocuri anafilactice, țânțarii pot transmite parazitul Plasmodium, care dă malarie, și virusul West Nile. În plus, aceste insecte pot transmite și virusul febrei galbene. Copiii sunt cei care au cel mai mult de suferit de pe urma unei înțepături de țânțar, deoarece aceasta poate da o alterare a stării de sănătate cu febră și frisoane”, a declarat pentru gândul medicul dermatolog Mihaela Leventer.

Specialiștii spun că riscul contactării unei boli precum malaria sau febra galbenă este crescut dacă ne alegem ca destinație de vacanță Africa, unde aceste maladii nu au fost eradicate.

 În ceea ce privește virusul West Nile, acesta este extrem de periculos, pentru că în 90% din cazuri, persoanele infectate nu prezintă simptome. Iar atunci când acestea încep să apară, ele se manifestă precum o răceală. Medicii spun că după o perioadă de incubație de două până la opt zile, urmează febră, dureri de cap, frisoane, diaree, oboseală, inflamarea ganglionilor, amețeală și dureri la încheieturi.

Ciupiturile devin un pericol chiar și atunci când ne scărpinăm până ne facem răni. Medicul Leventer recomandă persoanelor care au fost ciupite de un țânțar să nu se scarpine, deoarece riscă să se infecteze. „Odată ce ne-am lezat pielea, riscul apariției infecțiilor este destul de ridicat, mai ales că vara pielea este direct expusă prafului. În plus, după scărpinarea pielii, pot rămâne mici cruste maronii care la detașare-desprindere pot lăsa în urmă cicatrici. Atunci când ne-a ciupit un țânțar este indicat să ne aplicăm în zona respectivă comprese reci. Acestea au rolul de a mai diminua senzația de mâncărime. Același efect îl are atât alcoolul medicinal, cât și mixtura mentolată. Pentru o mai bună siguranță, mai ales în cazul copiilor, este necesară aplicarea gelurilor antihistamice”, spune dr. Leventer.

Și cum prevenția rămâne cea mai bună soluție, medicii recomandă să evităm locurile unde sunt cei mai mulți țânțari, precum parcurile și bălțile unde se poate pescui, să ne punem plase în geam și să folosim cu încredere soluțiile aplicate direct pe piele care au rolul de a alunga țântarii.