PREMIERĂ MONDIALĂ. Despăgubiri de 40.000 de euro pentru „plictiseala” la locul de muncă/ Ce este sindromul „boreout” și cum se manifestă

Justiția din Franța a recunoscut, în premieră, sindromul boreout (plictiseală la job) ca fiind o formă de hărțuire morală din cauza epuizării psihice generate de lipsa unor sarcini clar definite la locul de muncă. Un angajat al unei companii de parfumuri și-a dat în judecată din acest motiv angajatorii, pe care magistrații i-au obligat să-i plătească suma de 40.000 de euro, scrie The Telegraph.

Frédéric Desnard și-a dat fostul angajatorul în judecată din cauza slujbei plictisitoare care a dus la grave probleme emoționale și de sănătate.

CONTROVERSĂ Cum reușește PNL să scape de orice răspundere pentru manipulările electorale: cartea lui Ciucă, finanțarea campaniei de TikTok pentru Georgescu și fotografiile fake cu Nicușor Dan, Ponta și Coldea

21:08

CONTROVERSĂ POLITICO: 5 căi prin care Trump poate distruge NATO

21:08

A suferit de o depresie gravă și a avut un accident de circulație legat de o criză de epilepsie. A intrat în comă și a fost în concediu medical, a declarat Montasser Charni, avocatul lui Desnard.

Șefii lui l-au trimis acasă și i-au spus să vină înapoi când îl vor chema

Bărbatul fusese numit „director de serviciu general”, dar el susținea că superiorii săi i-au cerut să le rezolve diverse treburi personale, inclusiv să le ia copiii de la orele de sport. Francezul a mai povestit că, în cele din urmă, erau atât de puține lucruri de făcut pentru el, încât șefii lui pur și simplu i-au spus să meargă acasă și să vină înapoi când îl vor chema. Apelul telefonic nu a mai venit, a afirmat el. În cele din urmă a fost și concediat în 2014.

Avocatul lui Desnard a declarat că sindromul „bore-out” este o formă de hărțuire

„Acesta poate fi definit ca o epuizare morală din cauza lipsei totale de sarcini și vine cu un sentiment de rușine de a fi plătit pentru a nu face nimic”, a explicat Charni.

La fel ca în cazul sindromului Burnout (suprasolicitare), sindromul Boreout (subsolicitare), poate duce la depresii profunde,  insomnii și slăbirea sistemului imunitar

Termenul a fost menționat pentru prima oară în 2007. Peter Werder și Philippe Rothlin, ambii consilieri pe probleme economice, sunt cei care l-au creat și definit. Potrivit lor, Boreout ar fi compus din trei elemente: lipsa solicitării la locul de muncă, dezinteresul și plictiseala.

„Cine nu este solicitat și stimulat permanent la serviciu, începe să se plictisească. Cine se plictisește constant, începe să-și piardă interesul față de meserie”, scriu autorii Werder și Rothlin.

La fel ca în cazul sindromului Burnout, persoanele pot fi copleșite de sentimentul de tristețe, pot fi afectate de depresie, insomnii, tinnitus, devin predispuse la infecții, au tulburări gastro-intestinale, dureri de cap sau amețeli.