Președintele Iohannis cere Parlamentului reexaminarea proiectului pentru modificarea Legii CSM

„Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii vizează intervenții legislative substanțiale de natură să afecteze funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și rolul constituțional al acestuia, de garant al independenței justiției, exercitarea mandatului de membru al acestei autorități publice, precum și funcționarea Inspecției judiciare. Totodată, legea transmisă la promulgare cuprinde norme contradictorii, trimiteri la dispoziții inexistente în conținutul Legii nr. 317/2004, dispoziții neclare și/sau necorelate între ele și chiar paralelisme legislative, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia de către Parlament”, se arată în cererea președintelui Klaus Iohannis trimisă Parlamentului.

Potrivit documentului citat, prin articolul I pct. 2 din legea supusă reexaminării modifică alin. (1) și (2) ale art. 7 din Legea nr. 317/2004 se introduc două noi condiții cu privire la eligibilitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și anume: o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de judecător sau procuror definitiv, respectiv condiția ca acele persoane să nu fi fost sancționate disciplinar în ultimii 3 ani.

REACȚIE Metrorex reacționează după criticile primite de la Oana Gheorghiu: „Au fost inserate multe neadevăruri care ne obligă să replicăm”

15:08

BREAKING NEWS DNA a deschis dosar penal în cazul Oana Gheorghiu, dezvăluit de Gândul

15:02

„Având în vedere durata procedurilor disciplinare, în lipsa unei mențiuni privind sancționarea disciplinară definitivă, norma este neclară întrucât un judecător sau un procuror care nu a fost sancționat disciplinar definitiv nu va putea candida pentru a ocupa o funcție de membru al CSM. Pentru că legea nu distinge, este posibilă interpretarea că nu îndeplinește această condiție un judecător/procuror sancționat disciplinar de către Secție (de judecători/de procurori), dar care a făcut un recurs asupra căruia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a pronunțat încă o hotărâre definitivă. Pentru claritatea normei, apreciem că este necesar ca legiuitorul să menționeze drept condiție pentru ocuparea funcției de membru CSM, sancționarea disciplinară definitivă în ultimii 3 ani”, se mai menționează în solicitarea șefului statului.

De asemenea, Iohannis reclamă și faptul că, potrivit art. I pct. 32 (cu privire la art. 40 alin. (1) lit. b)-e), și h), precum și art. 40 alin. (2) lit. a)-f) și i), Secțiile CSM primesc o serie de atribuții noi, ca urmare a modificărilor operate în legile de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 și a Legii nr. 304/2004 și o serie de atribuții în ceea ce privește cariera magistraților, atribuții care, în prezent, aparțin Plenului CSM.

„Astfel, Secția pentru judecători: numește și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de Secții ai ÎCCJ (art. 40 alin. (1) lit. b), propune Președintelui României numirea și eliberarea din funcție a judecătorilor (art. 40 alin. (1) lit. c), numește judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii (art. 40 alin. (1) lit. d), eliberează din funcție judecătorii stagiari (art. 40 alin. (1) lit. e), dispune promovarea judecătorilor (art. 40 alin. (1) lit. h). Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiției înaintează Președintelui României propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctului și adjunctului acestuia, procurorului șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorului șef al DIICOT și adjuncții acestuia (art. 40 alin. (2) lit. a), numește și revocă procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT (art. 40 alin. (2) lit. c), propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a procurorilor (art. 40 alin. (2) lit. d), numește procurorii stagiari pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a INM (art. 40 alin. (2) lit. e), eliberează din funcție procurorii stagiari (art. 40 alin. (2) lit. f), dispune promovarea procurorilor (art. 40 alin. (2) lit. i). Conform art. 125 alin. (2) din Constituție, „propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice”. Totodată, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituție, „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției”, iar potrivit art. 134 din Legea fundamentală, „Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. (…) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției”. De asemenea, conform art. 1 alin. (4) din Constituție: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”. Nu în ultimul rând, Capitolul VI din Titlul III (Autoritățile publice) poartă denumirea de Autoritatea judecătorească și are trei secțiuni: Secțiunea 1 – Instanțele judecătorești, Secțiunea a 2-a – Ministerul Public și Secțiunea a 3-a – Consiliul Superior al Magistraturii”, susține Iohannis.

În document se mai precizează că, așa cum a stabilit și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, CSM este organism colegial și autoritate publică de rang constituțional (Decizia nr. 374/2016).

Potrivit cererii de reexaminare, în considerarea acestei calificări, Curtea Constituțională a statuat că mandatul constituțional de șase ani al membrilor CSM este unic, colectiv și aplicabil autorității constituționale, iar nu fiecărui membru al său, individual. În plus, Curtea Constituțională a statuat că CSM este și un organ reprezentativ: „Curtea constată că membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile constituționale în baza unui mandat reprezentativ și nu a unui mandat imperativ, acesta din urmă fiind incompatibil cu rolul și atribuțiile conferite de art. 133 și 134 coroborate cu art. 124 și 125 din Constituție, dar și din perspectiva modalității în care se iau hotărârile, atât de către Plen, cât și de către secții în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (…). De asemenea, conform dispozițiilor constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii face parte din cadrul autorității judecătorești. În acest context, autorității judecătorești nu îi poate fi conferit un alt statut față de organele reprezentative ale celorlalte puteri în stat”.