Președintele Ungariei, printre cele peste 100.000 de persoane care asistă la slujba de Rusalii de la Șumuleu Mic

Sâmbătă dimineață, din Catedrala franciscană de la Șumuleu-Ciuc a fost scos stindardul purpuriu al localității, numit „labarum”, care are o greutate de 25 de kilograme, acesta fiind purtat până la altarul triplu de pe Muntele Șumuleul Mic.

Slujba de Rusalii, oficiată de arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Jakubinyi György, a început la ora 12.30, peste 100.000 de pelerini asistând la liturghie. Printre pelerini se află și președintele Ungariei, Ader Janos, împreună cu soția sa, Anita Herczegh.

Totodată, alți zeci de mii de credincioși urcă muntele spre locul de pelerinaj. Unii dintre aceștia urcă în genunchi și pe coate, desculți, pe coasta abruptă a muntelui, numită „Drumul Crucii”.

EDITORIALȘtefan Popescu. Miza centrală a negocierilor dintre SUA, Rusia și Ucraina, de la Abu Dhabi: arhitectura de securitate europeană

08:00

LIVE UPDATERăzboi în Ucraina, ziua 1.722. Kievul, zguduit de explozii puternice. Atacul, lansat imediat după încheierea discuțiilor de la Abu Dhabi

07:36

Peste 2.000 de pelerini din Ungaria au ajuns, în acest an, în județul Harghita, cu două trenuri speciale – „Boldogasszony” (echivalentul denumirii latinești „Beata Virgo” în limba maghiară – „Binecuvântata Fecioară” și o altă garnitură feroviară cu 16 vagoane – pentru a participa la procesiunea de Rusaliile catolice de la Șumuleu.

În Miercurea Ciuc și în împrejurimi nu mai există niciun loc liber de cazare, camerele de la hoteluri și pensiuni fiind rezervate cu luni în urmă, unele imediat după sărbătoarea Rusaliilor de anul trecut.

Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Șumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală și de Est și își are originea în urmă cu aproape patru secole și jumătate.

Anul trecut, peste 100.000 de persoane au asistat la slujba de Rusalii oficiată pe Muntele Șumuleul Mic, peste 3.500 de pelerini venind din Ungaria.

În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 și 1515 în stilul Renașterii transilvănene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.

Prima mențiune a statuii Maicii Domnului de la Șumuleu a părut în anul 1624, într-un inventar al bunurilor Mănăstririi și Bisericii Franciscane, la care face referire istoricului franciscan Leonárd Losteiner, în însemnările sale din 1776-1777.

Marea invazie turco-tătară din zona Ciucului, în 1661, a devastat și incendiat complexul mănăstiresc de la Șumuleu și Cetatea Miko (pe teritoriul actualului oraș Miercurea Ciuc), iar peste 10.000 de locuitori au pierit sau au fost luați în robie.

Din altarul Maicii Domnului a fost salvată doar Statuia Fecioarei Maria care, după reconstruirea bisericii, în 1664, a fost așezată pe altarul principal, alături de statuile Sfintelor Ecaterina și Barbara.

Potrivit unei legende, de atunci, în preajma unui pericol care amenință secuimea, fața statuii se schimbă, iar rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, sângerează.

Sute de vindecări miraculoase și de dorințe împlinite sunt puse pe seama statuii Fecioarei Maria. Dovadă stau numeroase obiecte din metal, din aur și din argint, donate de persoanele ale căror rugăciuni au primit ascultarea divină.