Primăria Capitalei dă aproape 14 milioane de lei pentru consolidarea clădirii Teatrului Evreiesc

Lucrările de reabilitare a Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală sunt în procedură de achiziție, având estimate un cost de 13.839.000 de lei și o durată de 18 luni, activitatea instituției putând fi mutată la Teatrul de Comedie, potrivit Primăriei Municipiului București (PMB).

Reprezentanții Primăriei Municipiului București au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că municipalitatea a aprobat, în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), finanțarea proiectării și execuției lucrărilor de consolidare, modernizare și reabilitare pentru Teatrul Evreiesc, precum și prelungirea contractului de comodat încheiat între instituția de spectacol și Fundația Caritatea pentru o perioada de 25 ani.

„Având în vedere faptul că sediul în care își desfășoară activitatea Teatrul Evreiesc de Stat București este monument istoric și se află într-o stare avansată de degradare, deoarece proprietarul clădirii, respectiv Fundația Caritatea, nu a mai efectuat reparații și lucrări de punere în siguranță a clădirii de mai multe zeci de ani, municipalitatea, prin Direcția Generală Dezvoltare și Investiții, a aprobat în Consiliul General al Municipiului București finanțarea proiectării și execuției lucrărilor de consolidare, modernizarea și reabilitare a imobilului”, au arătat reprezentanții Primăriei Capitalei.

ANUNȚ Alertă de inundații în România. Cod galben pe râuri din 20 de județe. Hidrologii avertizează asupra viiturilor rapide

13:26

TURISM Taxa de pe nota de plată care îi uimește pe români în vacanță. Ce este „coperto”, percepută în Grecia, Italia și Portugalia

13:10

În prezent, proiectul tehnic este realizat fiind în desfășurare licitația pentru desemnarea operatorului economic care va efectua lucrările de consolidare, reabilitare și modernizare a clădirii.

Valoarea estimată a investiției este de 13.839.000 de lei fără TVA, durata de execuție a lucrărilor fiind de 18 luni.

Lucrările includ consolidarea structurii, desfacerea unora din pereții interiori și recompartimentarea cu pereți ușori din ghips-carton pe structura metalică, înlocuirea tâmplăriei interioare și exterioare, refacerea finisajelor interioare, incluzând restaurarea elementelor din piatră și a picturilor murale, refacerea instalațiilor electrice, de încălzire și de iluminat și înlocuirea centralei termice.

Reprezentanții municipalității mai arată că, până când se vor realiza lucrările aprobate prin proiect, vor propune ca activitatea artistică să fie realizată într-o sală de spectacol din clădirea Teatrului de Comedie din strada Sf. Vineri nr. 11.

„După luarea unei decizii în acest sens, conducerile celor două teatre (Teatrul Evreiesc de Stat și Teatrul de Comedie) vor stabili programul și condițiile de utilizare a respectivei săli, astfel încât să se poată asigura desfășurarea în mod corespunzător a activității specifice a celor două instituții publice de cultură”, au mai spus reprezentanții Primăriei Municipiului București.

Totodată, reprezentanții municipalității precizează că, după încetarea avertizărilor de cod portocaliu, se va solicita punctul de vedere al unui expert și, dacă este cazul, vor fi luate măsuri pentru punerea în siguranță a acoperișului, până la demararea lucrărilor de consolidare.

Maia Morgenstern, directorul Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală, a declarat, marți, pentru MEDIAFAX, că se caută soluții pentru prevenirea „unui dezastru și mai mare decât cel existent”, în condițiile în care 30 la sută din acoperișul instituției culturale a fost distrus, sâmbătă, din cauza viscolului.

O bucată de tablă de 80 de metri pătrați din acoperișul Teatrului Evreiesc de Stat s-a desprins, sâmbătă, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, pompierii intervenind timp de câteva ore pentru remedierea situației.

Maia Morgenstern a declarat, marți, pentru MEDIAFAX, că, în acest moment, cel mai mult contează „rapiditatea și promtitudinea cu care se acționează, ținând cont că se prevede o nouă vijelie”.

„În urma discuțiilor și cu secretarii, și cu juriștii, și cu legea în mână, se caută soluții. Asta nu pot să ascund și mă face să sper, să cred, că lucurile își vor găsi o dezlegare. E vorba de rapiditatea și găsirea de soluții într-un ritm foarte alert pentru că situația e de urgență. Concret, mă gândesc că e vorba de o ordonanță de urgență, de accesare de fonduri, de a nu se tergiversa soluțiile care se pot găsi în ceea ce privește legea”, a spus Maia Morgenstern.

Întrebată dacă Primăria Generală și-a oferit sprijinul pentru rezolvarea problemei de la Teatrul Evreiesc de Stat, Maia Morgenstern a precizat că a trimis un memoriu primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu. „Din surse, din felul în care reușim să comunicăm, și nu direct cu domnia sa, există promisiuni că da, se va întâmpla (Teatrul Evreiesc de Stat va primi ajutor de la Primăria Capitalei, n.r.). Am contactat Inspectoratul de Stat pentru Construcții. Astăzi vor veni pentru a elabora o strategie. Ceea ce mă îngrijorează e timpul. Timpul care trece”, a declarat directorul Teatrului Evreiesc de Stat.

De asemenea, Maia Morgenstern s-a întâlnit, luni, cu ministrul Culturii, Gigel Știrbu, pentru a discuta despre situația în care se află clădirea instituției în urma distrugerilor provocate de viscol.

„Ministrul Culturii și-a oferit sprijinul pentru rezolvarea cât mai grabnică a situației neplăcute de la Teatrul Evreiesc, solicitând Inspectoratului de Stat în Construcții încheierea de urgență a procesului verbal de constatare a daunelor pentru a fi demarcate formalitățile necesare pentru reparații”, se arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

La finalul întâlnirii, ministrul Gigel Știrbu a declarat: „Clădirea Teatrului Evreiesc de Stat nu se află în administrarea Ministerului Culturii, însă este un edificiu care adăpostește o importantă instituție culturală, astfel încât nu voi ezita să mă implic cu tot ce pot pentru soluționarea acestei probleme”.

Maia Morgenstern a mai declarat, pentru MEDIAFAX, că toate spectacolele sunt anulate, „pentru că există pericolul electrocutării”, iar „scena se află sub o perdea de apă, care se infiltrează și la subsol și peste tot”.

„Acum, evident, aștept avizul specialiștilor, dacă se poate sau nu intra în clădire, care sunt riscurile, pentru că nu te joci cu lucrurile astea”, a completat actrița.

Mai mult decât atât, Maia Morgenstern a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că Teatrul Evreiesc de Stat din Capitală arată „ca o cutie desfăcută, o cutie fără capac”, 80 de metri pătrați de acoperiș fiind distruși, ceea ce înseamnă 30% din suprafața acestuia, potrivit procesului verbal făcut de cei de la echipa specială de intervenții.

Directorul Teatrului Evreiesc de Stat a menționat că Primăria Capitalei știa de situația în care se află clădirea instituției de spectacole, spunând că incidentul care a avut loc sâmbătă s-ar putea numi „Cronica unei prăbușiri anunțate”.

„Lucrurile trenează. Nu știu de ce trenează de atâta vreme. Primarul General al Capitalei (Sorin Oprescu, n.r.), în urmă cu vreun an, a fost în Teatru Evreiesc, a luat notă, a fost impresionat, după propriile sale mărturisiri, de starea acestui monument istoric și când spun lucrul ăsta nu mă hazardez. Am documente din partea Oficiului Monumentelor Istorice, în care există atestatul că imobilul Teatrului Evreiesc de Stat este un monument istoric”, a precizat actrița.

De asemenea, Maia Morgenstern a declarat că au mai existat astfel de incidente. La un moment dat, s-a prăbușit un coș de aerisire, iar autoritățile au fost informate despre această situație. Îngrijorător este, potrivit actriței, că pot exista victime în astfel de situații, mai ales că în apropiere se află și o grădiniță.

În urma incidentului de sâmbătă nu au fost victime, însă „au zburat bucăți de acoperiș pe caldarâm”.

„Eram acolo mai mulți artiști, ne pregăteam să întâmpinăm spectatorii”, a mai spus directorul Teatrului Evreiesc de Stat.

Potrivit site-ului instituției, clădirea Teatrului Evreiesc de Stat din București datează din ultima decadă a secolului al XIX-lea. Doctorul Iuliu Barasch, care cumpărase terenul, intenționa inițial să construiască aici o clinică. Terenul era situat în inima unui cartier evreiesc bucureștean, unde, spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea trăiau în jur de 300.000 de evrei. După câțiva ani aici s-a construit totuși nu o clinică, ci o casă de cultură.

La începutul anilor 1940, câțiva artiști, scriitori, și muzicieni au înființat Teatrul Evreiesc Barașeum, pe scena căruia au evoluat, jucând în limba română, o seamă de cunoscuți actori evrei, printre care Alexandru Finți, Beate Fredanov, Willy Ronea, M. Bradu, N. Stroe, Mircea Crișan. În acea vreme, clădirea avea două săli: una la parter, unde se jucau piesele de teatru, și o alta la etajul întâi, destinată spectacolelor de revistă.

În 1948 a fost înființat Teatrul Evreiesc de Stat, iar între 1954-1955 clădirea a fost renovată în forma care s-a păstrat până astăzi.