Problema severă cu care se confruntă unul din patru români. Locul României în topul sărăciei din UE

În analiza Eurostat s-au luat în calcul parametri precum posibilitatea cetățenilor de a-și achita facturile lunare, asigurarea încălzirii locuinței, un concediu de cel puțin o săptămână pe an, deținerea diverselor dispozitive electronice și electrocasnice sau a unui autoturism, dar și posibilitatea de a-și asigura o masă care să conțină preparate din carne sau echivalentul lor vegetarian măcar o dată la două zile. În realizarea clasamentului a fost luată în calcul îndeplinirea a cel puțin patru dintre aceste condiții. 

4,886 de milioane de români se confruntau cu sărăcia severă în 2015. Cu aproape un sfert din populație aflată în această situație, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, care înregistrează o cifră cu aproximativ 10 procente mai ridicată (34,2%, adică 2,468 milioane de persoane).

EDITORIAL Patrick André de Hillerin: Ultima soluție, încă o lovitură de stat!

19:07

UTILE Ce spun psihologii despre persoanele care trimit mereu mesaje cu emoticoane pe WhatsApp

19:06

Situația rămâne gravă în țara noastră, deși din 2012 până în prezent, aceasta este cea mai scăzută rată a sărăciei. În 2012 procentele se ridicau la 29,9%, iar anul 2014 aducea o rată de 26,3%. Românii se numără printre europenii care nu-și permit să-și achite lunar facturile sau să aibă o săptămână de vacanță anual, nu mai vorbim despre posibilitatea de a pune pe masă, măcar o dată la două zile, preparate din carne.

În topul 3 al sărăciei din UE se mai află Grecia, cu 22,2%. Se știe că țara a trecut printr-o profundă criză economică, deci această proporție este explicabilă. Pe locul al patrulea se situează vecinii unguri. 1,878 milioane de cetățeni ai Ungariei se confruntă cu probleme financiare severe. 

Familiile monoparentale, cele mai sărace din UE

În ceea ce privește situația la nivelul întregii Uniuni, 8,2% dintre cetățenii europeni se confruntă cu sărăcia severă, adică aproximativ 41 de milioane de persoane. Cifrele sunt în scădere, având în vedere că cel mai ridicat procent înregistrat în 2012 a fost de 9,9%. 

La nivel general s-a făcut și o clasificare în funcție de numărul de persoane care susțin o gospodărie și de existența sau inexistența copiilor. Astfel, cel mai ridicat procent al sărăciei s-a înregistrat, în 2015, în cazul familiilor monoparentale. 17,3% dintre părinții care își cresc singuri copilul/copiii se zbat să supraviețuiască cheltuielilor zilnice, în timp ce rata scade la 8,3% în cazul familiilor formate din mamă, tată și copil/copiii. 

Unul din 10 cetățeni ai UE care trăiesc singuri și nu au nici copii se confruntă cu probleme legate de sărăcie, în timp ce 6% dintre familiile care nu au copii întâmpină dificultăți materiale acute. 

Rezultatele arată că sărăcia afectează în special persoanele care trăiesc singure, indiferent că acestea au sau nu copii.

Situația la nivelul Uniunii Europene tinde să se îmbunătățească. Astfel, din 2010 până în 2015, anul trecut s-a înregistrat cea mai mică rată a incidenței sărăciei. Pragul maxim din ultimii ani a fost atins în 2012, ajungându-se ca sărăcia să afecteze aproape 10 procente din populația UE. 

Gândul a vorbit despre problema sărăciei în România, arătând, potrivit unei analize a World Vision România care sunt cauzele care mențin țara noastră pe locurile fruntașe în topul sărăciei