Procedură de infringement împotriva României. Comisia Europeană consideră că prezumția de nevinovăție nu e respectată

Autoritățile de la București au fost înștiințate de către Comisia Europeană cu privire la declanșarea procedurii din cauza neimplementarii Directivei Europene 343 din 2016, iar în termen de două luni oficialii trebuie să anunțe ce măsuri iau.

„A fost declanșată această procedură, dar dacă experții europeni vor constata că noi suntem în procedura de adoptare în Parlament, din partea Comisiei, eu zic că în maxim două săptămâni putem veni cu raportul care vizează transpunerea acestei directive. (…) Alternativa (n.r.: pentru implementarea directivei) fără îndoială ar fi ordonanța de urgență, dar vedeți tocmai de aceea ne dorim o dezbatere transparentă. Vorbim cu CSM, Ministerul Justiției, ÎCCJ, Parchetul General, toți cei care au anumite propuneri concrete, noi suntem deschiși. Opoziția va contesta, fără îndoială, la fel cum a contestat Legile justiției care sunt aproape de final și vor fi promulgate, chiar dacă președintele României nu și-a dorit”, a declarat Florin Iordache, la Antena 3.

În cazul în care Comisia constată că informațiile primite nu reprezintă o garanție suficientă care să arate că situația va fi remediată, atunci se va trece la etapa următoare, care înseamnă un aviz motivat al CE. Prin acesta, Comisia va spune ce articole din legislația UE sunt încălcate și va cere României ca, în termen de alte două luni, să ia măsurile necesare pentru a corela legislația europeană.

RETAILSuper promoție la Lidl. Jamonul Serrano întreg a fost redus cu 13%. Cât ajunge acum să coste delicatesa preferată de români

11:25

FLASH NEWSPrima reacție a unui oficial UE în privința unirii dintre Republica Moldova și România: „Este exclusiv decizia voastră”

11:19

Pe 19 decembrie 2017, ministrul Justiției Tudorel Toader anunța că, dacă România nu transpune Directiva europeană privind prezumția de nevinovăție în termen, riscă o procedură de infrigement, precizând însă că speră ca Parlamentul să adopte proiectul de lege.

„Directivele trebuie transpuse la termen și corect. Din păcate, uneori, nu se realizează acest proces. Dacă nu transpunem la termen, intrăm în procedură de infrigement. Cu privire la această directivă, există riscul, pentru că termenul este aprilie 2018”, a declarat Tudorel Toader, la finalul lui 2017.

Potrivit textului directivei, persoanele anchetate penal sunt considerate nevinovate până la o sentință definitivă, iar autoritățile nu au dreptul de a face declarații care să contrazică acest fapt.

„Prezumția de nevinovăție ar fi încălcată în cazul în care declarații publice ale autorităților publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăției, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăția persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. Aceste declarații și decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată. Acest fapt nu ar trebui să aducă atingere actelor de urmărire penală care urmăresc să probeze vinovăția persoanei suspectate sau acuzate, cum ar fi rechizitoriul, și nici deciziilor judiciare în urma cărora produce efecte o hotărâre suspendată, cu condiția respectării dreptului la apărare”, se arată în directiva UE.

Documentul mai arată că: „Prezenta directivă ar trebui să se aplice persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Aceasta ar trebui să se aplice din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracțiuni sau a unei presupuse infracțiuni și, prin urmare, chiar înainte ca persoana respectivă să fie informată de către autoritățile competente ale unui stat membru, prin notificare oficială sau în alt mod, cu privire la faptul că este suspectată sau acuzată. Prezenta directivă ar trebui să se aplice în toate fazele procedurilor penale, până când hotărârea prin care se stabilește vinovăția sau nevinovăția persoanei suspectate sau acuzate de săvârșirea infracțiunii rămâne definitivă. Acțiunile în justiție și căile de atac care pot fi introduse numai după ce hotărârea în cauză rămâne definitivă, inclusiv acțiunile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentei directive”.

Citiți aici Directiva 343/2016 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016.