Proiectul noii Constituții, rediscutat – amendamente reformulate sau chiar eliminate

Unele din prevederile inițiale din proiectul de revizuire a Constituției urmează să fie rediscutate, amendate sau chiar eliminate în urma observațiilor Comisiei de la Veneția și Consiliului Legislativ, în unele cazuri fiind vorba despre elemente esențiale, potrivit unui document obținut de MEDIAFAX.

În ședința de luni a Comisiei de revizuire a Constituției ar urma să fie analizate amendamentele care au reieșit din observațiile Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Legislativ. Documentul de 120 de pagini, obținut de MEDIAFAX, cuprinde punctual modificările la care membrii Comisiei de revizuire ar putea renunța ori care trebuie rediscutate.

Unul dintre principalele amendamente privește renunțarea la ideea definirii celor trei puteri în stat prin eliminarea șefului statului din puterea executivă.

„Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești”, este textul pe care membrii Comisiei de revizuire își propun să îl elimine. Justificarea este dată de observațiile făcute de Comisia de la Veneția, dar și de Consiliul Legislativ.

Astfel, alineatul 4 al articolului 1 din Constituție ar urma să rămână în forma actuală: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”.

De asemenea, se propune eliminarea prevederilor inițiale adoptate în Comisia de revizuire prin care se reglementa explicit în Constituție că România este stat membru al UE și al NATO.

În plus, un alt amendament propune eliminarea textului introdus anterior privind simbolurile naționale ale minorităților: „Minoritățile naționale își pot folosi în mod liber, în spațiu public și privat, propriile simboluri naționale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică și religioasă”.

Totodată, se propune renunțarea la textul potrivit căruia „cetățenii români se nasc și trăiesc liberi, se bucură de drepturile și libertățile garantate și stabilite prin Constituție și alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea”. În acest caz ar rămâne în vigoare actualul text al legii fundamentale: „Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea”. În motivul invocat, preluat din observațiile Consiliului Legislativ, se precizează că modificarea propusă ar putea să conducă la interpretarea potrivit căreia persoanelor care nu dețin cetățenia română nu le-ar fi recunoscut acest drept.

Un alt text propus pentru eliminare, în urma observațiilor Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Legislativ, este cel potrivit căruia „este interzisă folosirea probelor obținute ilegal” în cadrul unei cercetări judiciare.

Erorile judiciare trebuie clarificate în Constituție, în cazul magistraților care produc prejudicii

De asemenea, comisia ar urma să revină asupra prevederii conform cărei statul își poate exercita dreptul de regres împotriva judecătorilor pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare:

„Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Statul exercită dreptul de regres, în condițiile legii”, este textul pe care membrii comisiei trebuie să-l reanalizeze.

„Din perspectiva Comisiei de la Veneția, textul ar trebui reanalizat atât din perspectiva reglementărilor europene, cât și din punctul de vedere al noțiunilor utilizate (noțiunea de eroare judiciară reprezintă un concept prea vag)”, se arată în explicația acestei propuneri.

De asemenea, „Comisia de la Veneția recomandă reanalizarea actualului conținut normativ al acestui text, în sensul stabilirii locului și rolului procurorilor în sistemul judiciar”, se mai arată în documentul citat. În proiectul de revizuire a Constituției nu se fac modificări în cazul statutului procurorilor, însă acestea ar putea face obiectul unor noi amendamente.

Totodată, se propune eliminarea textului potrivit căruia „Avocatul Poporului este instituția autonomă cu rol în protejarea și promovarea drepturilor omului, în raport cu autoritățile publice”. Motivul invocat privește observația Comisiei de la Veneția conform căreia „reglementarea propusă este mai vagă decât cea existentă (în actuala lege fundamentală – n.r.) și nu oferă suficiente garanții în ceea ce privește independența instituției”.

În cazul definirii rolului Parlamentului, se are în vedere renunțarea la modificarea făcută inițial, conform căreia era definit și ca „for suprem de dezbatere și de decizie al națiunii”.

În plus, în cazul parlamentarilor se propune eliminarea mențiunii potrivit căreia „statutul juridic al deputaților și senatorilor se stabilește prin lege specială”.

Aprobarea organizării referendumului de către Parlament, rediscutată

Mai mult, membrii Comisiei de revizuire ar putea renunța la prevederea propusă inițial conform căreia în Parlament nu se pot constitui alte grupuri parlamentare decât cele ale partidelor care au participat în alegeri.

„La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formațiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi”, este textul propus pentru eliminare, în condițiile în care atât Comisia de la Veneția, cât și Consiliul Legislativ și-au exprimat reticența față de această mențiune.

De asemenea, obligația persoanelor fizice de a se prezenta în fața unei comisii parlamentare va fi reanalizată.

Membrii Comisiei de revizuire își propun să rediscute inclusiv prevederea prin care, în cazul remanierilor guvernamentale, miniștrii vor fi anterior audiați în Parlament. O nouă discuție ar urma să aibă loc și asupra puterii acordate Parlamentului pentru aprobarea organizării oricărui referendum sau pentru instituirea cvorumului de 30%.

Prevederea conform căreia Parlamentul poate adopta o hotărâre, cu două treimi din voturi, prin care să se dizolve ar urma să fie eliminată.

O nouă discuție ar putea să aibă loc și asupra prevederilor legate de reprezentarea României la reuniunile Uniunii Europene de către președinte sau de către Guvern, dar și asupra prevederii conform căreia în cazul unui eșec al referendumului pentru demiterea președintelui Parlamentul ar fi dizolvat.

Regimul ordonanțelor de urgență schimbat la solicitarea Comisiei de la Veneția

Subiectul și regimul ordonanțelor de urgență, în cazul cărora propunerea de revizuire a Constituției nu a avut amendamente, urmează a fi modificat la solicitarea expresă a Comisiei de la Veneția.

Forul european a cerut modificarea Constituției în vigoare pentru clarificarea unor restricții în cazul delegării legislative. „Comisia de la Veneția a recomandat elaborarea unor noi texte în ceea ce privește delegarea legislativă, în sensul redactării unor norme clare, precise referitoare la condițiile și limitele delegării legislative”, se arată în documentul citat, cu precizarea că actuala formulă prevăzută în Constituție este considerată insuficientă.

Membrii Comisiei de revizuire își propun să reanalizeze oportunitatea introducerii în legea fundamentală a mecanismului privind interceptarea comunicațiilor și a altor proceduri informative, posibile pentru 48 de ore prin dispoziția procurorului.

De asemenea, Comisia ar urma să mai aibă o discuție și asupra prevederii conform căreia „niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat”. Argumentele fac referire la o observație a Consiliului Legislativ și la faptul că acest text ar trebui eliminat, întrucât contravine altor principii constituționale, cum ar fi informarea corectă a cetățenilor.

În plus, se propune reintroducerea patronului de presă în rândul celor care ar putea răspunde civil pentru informațiile difuzate de publicația în cauză.

„Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică revine, după caz, autorului, celui care exercită răspunderea editorială sau proprietarului mijlocului de comunicare în masă, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege”, se arată în noua formă a textului propus.

Totodată, se propune revenirea la noțiunea de „persoană cu handicap”, renunțându-se la cea de „persoană cu dizabilități”.

Documentul obținut de MEDIAFAX precizează că în proiectul de revizuire sunt necesare prevederi detaliate legate de dispozițiile finale și tranzitorii.

„Comisia de Veneția recomandă introducerea unor prevederi exprese privind dispozițiile tranzitorii și finale”, se arată în finalul actului, cu precizarea că aceste prevederi vor fi definitivate după finalizarea textului proiectului de revizuire.