Răspunsul transmis de autoritățile române la Bruxelles în scandalul gropii de gunoi din vârful muntelui: TOTUL ESTE BINE. Comisarul european Corina Crețu: „Mă tem eu că nu s-a respectat legislația”

Comisia Europeană va cere autorităților române mai multe explicații în legătură cu proiectul gropii de gunoi ecologice din Pasul Mestecăniș, în contextul în care instituțiile naționale responsabile în acest caz au informat la Bruxelles că proiectul îndeplinește toate cerințele europene și că „nu au fost exprimate critici din partea populației la momentul consultării” pe acest proiect.

„Toate proiectele trebuie să respecte legislația de mediu în ceea ce privește evaluarea efectelor potențiale asupra mediului. Acest lucru înseamnă că toate autoritățile publice și de mediu la nivel local și național trebuie să fie consultate pentru a se obține toate acordurile și autorizațiile necesare și trebuie să fie organizate consultări publice ale populației în stadiul incipient de creionare a proiectului. Dacă este cazul, ar trebui anticipate și implementate măsuri de corecție pentru a echilibra efectele negative. În cazul specific al proiectului din județul Suceava, am înțeles de la autoritățile naționale responsabile că au fost îndeplinite toate cerințele în acest sens și că nu au fost exprimate critici din partea populației la momentul consultării. Cu toate acestea, ne vom informa și vom adresa mai multe întrebări autorității naționale responsabile cu privire la eventuale daune aduse mediului și vom cere să se ia toate măsurile de corecție necesare”, se arată într-un răspuns pentru gândul al purtătorului de cuvânt al DG Regio, Sophie Dupin de Saint-Cyr.

Un prim pas a fost făcut luni dimineață de comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, care a recționat în scandalul gropii de gunoi ecologice, ca urmare investigației jurnalistice realizate de gândul și a unei solicitări trimise către Comisia Europeană. Concret, Corina Crețu i-a cerut ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, prin intermediul unei scrisori deschise, „să analizeze modul în care acest proiect respectă legislația de mediu și, în special, normele privind protecția peisajelor”. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin, prin crearea acestui depozit de deșeuri.

Click pentru a citi integral scrisoarea Corinei Crețu

„Noi am primit de la dumneavoastră și de la ONG-uri câteva solicitări să analizăm acest proiect specific și am trimis această scrisoare ca să mă alătur cetățenilor români și instituțiilor care au atras atenția cu privire la construirea acestui depozit ecologic de deșeuri. Este un proiect deja aprobat și autoritățile naționale au transmis Comisiei Europene că s-au respectat toate standardele legate de mediu și au fost luate și toate autorizațiile, dar, din moment ce există aceste sesizări, probabil că această condiționalizare a ONG-urilor și a populației nu a avut loc la modul cel mai riguros cu putință”, a declarat Corina Crețu, contactată telefonic de gândul.

Potrivit acesteia, responsabilitatea proiectului revine autorităților naționale. „Noi nu putem decide de la Bruxelles care să fie amplasamentul unor depozite de deșeuri”, a subliniat comisarul european pentru politică regională.

Corina Crețu: Există „mai multe aberații” în ceea ce privește folosirea fondurilor europene

Aceasta a salutat dezvoltarea în România a unui sistem de depozite ecologice de gunoaie, însă a precizat că, în calitate de comisar european, are responsabilitatea de a se asigura că „nu se distruge peisajul alpin prin funcționarea acestui depozit de deșeuri și că, parctic, Carpații nu sunt afectați în niciun fel”.

„Nu știu dacă se mai poate face ceva, urmărim să vedem în ce stadiu se află aceste lucrări… Înțeleg și eu că scopul acestui proiect (SMID Suceava n.r.) este de a dezvolta un sistem solid de management integrat al deșeurilor pentru tot județul. Important este să vedem dacă legislația europeană de mediu în vigoare și obiectivele stabilite pentru România în Tratatul de aderare în sectorul gestionării deșeurilor au fost respectate. Toate proiectele trebuie să respecte această legislație de mediu și să evalueze efectele asupra mediului. Practic, autoritățile publice la nivel local și național ar trebui consultate înainte de obținerea acordurilor și autorizațiilor necesare. Există o condiționalitate ex ante privind consultările publice ale populației în primele faze de dezvoltare a proiectului și aici mă tem eu că nu s-a respectat legislația, pentru că dacă populația ar fi fost informată și consultată, probabil s-ar fi ajuns la o propunere pentru alt amplasament„, a mai spus Corina Crețu.

În continuare, aceasta a precizat că, în funcție de răspunsurile pe care le va primi de la ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, va analiza împreună cu cei de la DG Regio „dacă este cazul să le solicităm autorităților române să retragă sau nu proiectul”.

„Nu am primit până acum într-un alt caz atâtea solicitări de revizuire a proiectului și tocmai de aceea i-am acordat această atenție specială”, a adăugat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, pentru gândul.

Aceasta a precizat că singura solicitare pe care a făcut-o de când este comisar european pentru retragerea unui proiect finanțat cu bani europeni viza un hotel de cinci stele din Creta care, deși răspundea tuturor standardelor, nu era necesar pentru Grecia în prezent.

Potrivit acesteia, există „mai multe aberații” în ceea ce privește folosirea fondurilor europene. „Am văzut și acel caz de la Fântânele, o casă de bătrâni făcută cu fonduri europene care nu este locuită pentru că nu au bani pentru întreținere și plata personalului. Am lansat o investigație să vedem în ce măsură se pot implica autoritățile. Este aberant ca fondurile europene să fie cheltuite pe proiecte foarte bune după care să se renunțe”, a conchis Corina Crețu.

În urmă cu două săptămâni, gândul a început să vă prezinte radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct viețile câtorva sute de țărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiți să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiștii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puținele „guri de rai” neafectate de poluare. V-am prezentat povestea lui Aristide Maxim, care nu renunță la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susțin. V-am prezentat, de asemenea, explicațiile autorităților, care pasează responsabilitatea de la una la alta, acuzându-se de corupție, dar și cum oamenii au fost mințiți, nu au fost consultați, iar celor care au întrebat de acest proiect li s-a spus că se face „un supermarket”. Totodată, ați putut vedea cum văd turiștii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniș, iar fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Lucia Varga, a declarat, la Gândul LIVE, că amplasarea acestei gropi de gunoi în Pasul Mestecăniș nu a fost oportună. Toma Petcu, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, a anunțat că, în prezent, face o „analiză serioasă” împreună cu Garda de Mediu și Consiliul Județean Suceava a tuturor problemelor ridicate și de gândul și de cetățenii din zonă pentru „a se găsi cele mai bune variante” legate de acest proiect, urmând ca rezultatele să fie anunțe în 30 de zile. Gândul a lansat și petiția publică adresată primului-ministru Victor Ponta, ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, autorităților locale, precum și Comisiei Europene, care finanțează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările și să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniș. Până în prezent, 26.000 de oameni au semnat petiția și au distribuito de peste 7.800 de ori.

Gândul vă invită să semnați petiția și să o distribuiți prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună și în număr cât mai mare vom reuși să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetățenilor.

Apicultorul Aristide Maxim: „Nu au ținut cont de noi, acele dezbateri publice le-au făcut doar pe hârtie”

Aristide Maxim, apicultorul pensionar, fost inginer, care s-a ridicat împotriva gorpii și a reușit să convingă mai mulți săteni să intenteze proces pentru oprirea proiectului din vârful muntelui, finanțat cu bani europeni, este revoltat că autoritățile române au transmis la Bruxelles că localnici din Valea Putnei și Mestecăniș au fost consultați.

„Este aceeași măgărie pe care o susțin, tocmai împotriva căreia noi ne-am revoltat pentru că noi am fost aceia care am strigat tot timpul ‘Fraților, nu e bine’. Nu au ținut cont de noi, pentru că acele dezbateri publice pe care ei susțin că le-au făcut, le-au făcut doar pe hârtie. Ne-au anunțat târziu, eu vă spun, că am fost tot timpul cu urechile ciulite să văd când se întâmplă, ca să merg personal să pun problema la județ. Asta se întâmpla prin 2009 – 2010. Ori, ei au făcut-o prin hârtii, prin procese verbale pe care le-au întocmit oricum. Noi, din punct de vedere al cetățenilor, am avut ședințe aici, iar domnul primar Bogdan Codreanu era informat de situația că cetățenii nu sunt de acord. El trebuia să transmită mai departe, dar nu a făcut-o”, a declarat Aristide Maxim pentru gândul. ca urmare a răspunsului primit de la Comisia Europeană.

Potrivit acestuia, „toți ăștia de la noi (conducerea primăriei Pojorâta pe pășunea căreia se construiește groapa de gunoi ecologică n.r.) și cei care conduc județul au lucrat tacit, sunt niște fripturiști”.

Gândul v-a demonstrat în materialele trecute cum autoritățile locale din Pojorâta au omis să consulte populația cu privire a acest proiect, iar în unele cazuri au făcut-o prea târziu.

Groapa de gunoi din vârful muntelui

Viitoarea groapă de gunoi se construiește cu o finanțare europeană în proporție de 80%, fiind parte a Sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 și bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea drumului european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenții de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitațiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turiști străini și români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcționării, șase mașini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniș, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.

De menționat că șantierul gropii de gunoi a rupt pășunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure și ciupercile și au distrus și o bună parte din pășunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puțin de 1.000 de metri de o serie de locuințe din satele Valea Putnei și Mestecăniș și de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani și cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată și în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova și Transilvania.

După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Județean Suceava – proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar și Avocatului Poporului, Aristide Maxim a decis să intenteze proces alături de alți 22 de localnici din Valea Putnei și Mestecăniș, cele două sate aflate de-o parte și de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcției.

Imagine de pe șantier