Reacția Universității Babeș-Bolyai după ce profesorii săi au avizat cărți scrise de deținuți în penitenciar

Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Universitatea „Babeș-Bolyai”, conform Cartei UBB, membrii comunității universitare au libertatea de conștiință și de exprimare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Cadrele didactice universitare, prin urmare și profesorii UBB, au dreptul și libertatea, conform legii, de a coordona și expertiza diferite lucrări științifice sau artistice, dar își asumă întreaga responsabilitate pentru astfel de demersuri. Personalul didactic și de cercetare are dreptul, conform legii, de a publica studii, articole, volume sau opere de artă, fără restricții ale libertății academice. Conform Cartei UBB, membrii comunității universitare au libertatea de conștiință și de exprimare. Universitatea nu a girat nicio lucrare realizată de persoane private de libertate, recomandările fiind formulate în nume personal de către cadrele didactice cărora li s-au solicitat aceste recomandări”, se arată în comunicat.

Reprezentanții UBB susțin că pe o listă a Ministerului Educației apar numele a șase cadre didactice care ar fi dat recomandări pentru scrierea de către unii deținuți a unor cărți în penintenciar.

APĂRARE Mircea Geoană, interviu în presa turcă despre rolul Mării Negre în apărarea NATO. Ce spune despre reconfigurarea geopolitică în următorii 10 ani

00:02

FLASH NEWS Trump continuă să atace ideologiile de stânga: „Un social democrat este tot un comunist”

23:40

„Toate cadrele didactice au purtat o corespondență, în nume propriu, fără a implica universitatea în acest demers”, se mai arată în comunicat.

UBB a menționat că din cele șase cadre didactice, patru sunt cadre didactice active – Florin Bozântan de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Anuța Buiga, – Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Rusz-Fogarasi Eniko – Facultatea de Istorie și Filozofie, Salat Levente – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării – și a precizat că acestea „nu au coordonat în vreun fel nicio lucrare științifică publicată de persoane private de libertate, formulând doar recomandări cu privire la oportunitatea temei propuse pentru realizarea lucrărilor respective, precum și cu privire la capacitatea profesională a autorilor de a aborda acele teme”.

În ceea ce privește celelalte două persoane care figurează pe lista Ministerului Educației – profesorul universitar Gavril G. Neamțu – este pensionar din anul 2011, cu prelungire de activitate în domeniul conducerii de doctorat, iar Carmen Mireille Rădoi, directoarea Bibliotecii Centrale Universitare din București, nu are relații contractuale cu UBB, fiind retribuită în regim de plata cu ora ca urmare a invitației Facultății de Istorie și Filosofie de a susține două cursuri la programul de master Managementul Securității în Societatea Contemporană.

„Recomandările au avut la bază activitatea profesională anterioară a viitorilor autori, analiza CV-ului, a statutului profesional cu relevanță în domeniul abordat. Cadrele didactice titulare și active în UBB nu au fost contactate ulterior pentru a coordona, corecta sau gira lucrări/părți deja redactate din lucrările propuse”, se mai arată în comunicatul UBB.

Florin Bozântan a dat recomandare pentru Sabin Ilieși, încarcerat în Penitenciarul Bistrița în 2016, condamnat la trei ani și șase luni pentru fapte de corupție, care a scris cartea „Biruință în suferință” în perioada 27 aprilie – 26 mai 2015.

Anuța Buiga a recomandat patru cărți scrise de către Eugen Brădean, închis în 2014 pentru trei ani în Penitenciarul Jilava pentru fapte de corupție – „Istoricul piețelor de capital și rolul acestoara în economie”, „Rolul instituțiilor financiare internaționale în stabilitatea economică a unei țări”, „Istoricul piețelor de capital și rolul acestora în economia unei țări”, „Vectorii economici ai României în următorul deceniu”, în timp ce Carmen Mireille Rădoi a recomandat cartea „Rolul și importanța negocierilor comerciale în realizarea unei tranzacții”, scrisă de Marin Măciucă, încarcerat în 2013 în Penitenciarul Rahova pe o perioadă de patru ani pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, și cartea „Psihologia negocierilor comerciale internaționale – stiluri de negociere” scrisă de Mihai Dorinel Mucea, care ispășește o pedeapsă de patru ani și șase luni de închisoare în Penitenciarul Rahova pentru constituire de grup infracțional organizat.

Alte două cadre didactice de la UBB, Rusz-Fogarasi Eniko și Salat Levente, au recomandat cărțile „Un oraș de pe Mureș, drumuri prin timp”, respectiv „Managementul campaniei electorale”, scrise de Nagy Zsolt, care a primit în 2015 o pedeapsă de cinci ani în Penitenciarul Rahova pentru fapte de corupție.

Gavril G. Neamțu a dat o recomandare cărții „Sintaxa limbii române – noțiuni fundamentale pentru învățământul gimnazial” scrisă de Aurica Pușcaș, care execută o pedeapsă de doi ani în Penitenciarul Gherla pentru fapte de corupție.

Ministrul Educației, Adrian Curaj, a cerut Consiliului Național al Rectorilor (CNR) să solicite universităților o analiză punctuală a cazurilor în care profesorii din respectivele instituții au dat recomandări pentru cărți scrise de deținuți.

DNA a deschis dosar penal în cazul cărților scrise de către deținuți și face verificări privind favorizarea făptuitorului, fiind vizați profesori universitari care au coordonat sau validat lucrările, reprezentanții editurilor care le-au publicat și funcționari ai ANP care au propus eliberarea.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată.

„Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat. Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, arăta DNA, într-un comunicat de presă transmis marți.

Potrivit procurorilor, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc deținuți care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, „exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu”.