REACȚIE. AMR, UNJR și AJADO condamnă public sancționarea ori blamarea judecătorilor și procurorilor care critică întemeiat sistemul judiciar

AMR, UNJR și AJADO condamnă public sancționarea ori blamarea judecătorilor și procurorilor care critică întemeiat sistemul judiciar și precizează că judecătorii și procurorii, mai ales membrii CSM „trebuie susținuți și încurajați să vorbească”.

Cele trei asociații, prin reprezentanții lor – Jud. dr. Andreea Ciucă (AMR), Jud. Dana Gîrbovan (UNJR) și jud. Florica Roman (AJADO)  – explică: „criticile nu reprezintă excese de limbaj, depășiri ale obligației de rezervă, ci sunt reacții necesare pentru ca doar sistemele totalitare detestă și exclud critica, promovând doar unanimitățile”.

De asemenea, acestea susțin faptul că în justiția din România există „probleme grave și nerezolvate”, cunoscute foarte bine de cei care lucrează în sistem.

NEWS ALERT Zelenski l-a numit oficial pe Yevhen Khmara în funcția de ministru al Apărării. Fedorov nu revine în funcție. Proteste în fața Parlamentului din Kiev

19:14

GALERIE FOTO Centura Comarnic intră în ultima fază înaintea inaugurării. A început numărătoarea inversă pentru deschiderea circulației

19:08

„Judecătorul Gabriela Baltag, membru CSM, când a spus anul acesta, cu ocazia participării la bilanţul activităţii unui tribunal, că există magistrați care mint, care nu spun adevărul societății a relatat un fapt dovedit, o realitate”, susțin cele trei asociații.

„Judecători și procurori, inclusiv Laura Codruța Kovesi, au spus neadevăruri”

Reprezentanții celor trei asociații menționate relatează că maimulți procurori și judecători, inclusiv procurorul-șef DNA Laura Codruța Kovesi, au spus mai mule neadevăruri referitoare la modificarea legilor Justiției, a Codului penal şi Codului de procedură penală din 2018. De asemenea, se precizează că aceste fapte au indus în eroare Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și statele GRECO prin faptul că se invocau modificari care încălcau independența procurorului de caz deoarece procurorul ierarhic superior poate verifica nu doar legalitatea, ci și temeinicia soluțiilor dispuse de procurori.

„O asemenea reglementare exista deja în Codul de procedura penală în vigoare si existase și în codul anterior, însusi fostul procuror-șef DNA dând un ordin în acest sens. Astfel, potrivit Ordinului 78/23.07.2014 al procurorului șef Kovesi, procurorii șefi adjuncți ai DNA examinau din oficiu temeinicia și legalitatea măsurilor procesuale și ale soluțiilor, altele decât cele de trimitere în judecată, dispuse de procurorii șefi de secție și de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale. Prin urmare, în DNA se verificau de către procurorii ierarhic superiori, pentru legalitate și temeinicie, toate soluțiile adoptate de procurori, nu doar trimiterile în judecată”, precizează AMR, UNJR și AJADO.

Augustin Lazăr și protocoalele secrete cu SRI

Cele trei asociații readuc aminte și de cazul lui Augustin Lazăr, procuror general al României în perioada 28 aprilie 2016 – 27 aprilie 2019, care în ianuarie 2017 susține faptul că nu a semnat protocoale cu SRI, deși se pare că semnase deja alte două protocoale.

Acesta declara la vreme respectică: „Inginerii care, Doamne Dumnezeule, nu sunt prevăzute de legea penală!”

„Însă, cu două luni înainte de acea declarație în CSM, semnase alte două protocoale cu SRI, în locul celor denunțate, protocoale înregistrate la Parchetul General cu două numere de înregistrare diferite şi cu conţinut diferit. Declarația neadevărată a fost făcută fără rețineri, deși cu numai 4 luni înainte peste 80% din instanțe adoptaseră în adunările generale Memorandumul cu privire la starea Justiției, lansat de AMR și UNJR care, printre motive a avut și lămurirea interferenței dintre justiție și serviciile de informații, în condițiile lipsei de explicații privind modul în care serviciile de informații cooperează cu sistemul judiciar în cadrul anchetelor penale.”, mai susțin AMR, UNJR și AJADO.

Cele trei asociații condamnă faptul că „nici într-un caz, nici în altul nu s-a simțit nevoia, din interiorul sistemului, a unor demersuri pentru apărarea independența autorității judecătorești sau a blamării respectivilor magistrați cu toate că exprimaseră neadevăruri, aduse la cunoștința publică”.

„Apărarea independenței justiției este rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii. Punerea în aplicare a acestuia se face prin activitatea fiecărui membru CSM, care are datoria de a spune adevărul în întregime și public despre sistemul judiciar, chiar și atunci când acest adevăr este neplăcut, irită sau deranjează. Este ceea ce a făcut judecatorul Gabriela Baltag, îndeplinindu-și misiunea constituțională. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât declarația dată a avut ca subiect apărarea statului magistratului, prin raportare la una dintre componentele importante ale independenței magistratului, astfel cum este consacrată și garantată de documentele internaționale la care România este parte”, mai punctează acestea.

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) si Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) își reafirmă determinarea de a susține orice magistrat, judecător ori procuror, care aduce critici întemeiate sistemului judiciar, asemenea critici fiind necesare îmbunătățirii funcționării justiției, ca serviciu public, în interesul fiecarui cetățean.