România este țara din Europa cu cei mai mulți proprietari, dar și cu o mare problemă. Unul din cinci români nu are în casă o dependință elementară

Astfel, potrivit datelor Eurostat valabile pentru anul 2016, 96% dintre români sunt proprietari ai unei locuințe. Topul trei este completat de Lituania (90,3%) și Croația (90,1%). 

La coada clasamentului se situează austriecii, doar 55% dintre aceștia fiind proprietari de locuințe, deasupra lor fiind danezii (62%) și suedezii (65,2%). 

România a condus acest top și în 2015, atunci existând date pentru toate cele 34 de state europene incluse în analiză. În 2015, numărul românilor proprietari de imobile era și mai mare, ajungând la 96,4% din populație, mai mare și decât în 2014, când 96,2% dintre cetățenii țării noastre dețineau o locuință. 

În ceea ce privește statele care-i urmează României în topul trei al țărilor cu cei mai mulți proprietari de locuințe din 2016, Lituania cunoaște o creștere semnificativă față de anul 2015, când doar 89,4% dintre locuitori intrau în această categorie. 

NEWS ALERT Doi români, condamnați la 17 ani de închisoare în Marea Britanie: drogau și jefuiau bărbați atrași prin anunțuri matrimoniale. Două victime au murit

08:09

UTILE Stațiunea „secretă” de pe litoralul românesc cu cea mai frumoasă apă. Turiștii o compară cu Grecia

07:58

Cu toate că în România trăiesc cei mai mulți proprietari, locuințele din țara noastră sunt cele mai aglomerate din Uniunea Europeană, fiind depășite la nivelul întregului continent doar de Serbia și Macedonia, potrivit datelor Eurostat valabile pentru anul 2015. 

Gradul de ocupare a locuințelor este un element cheie în ceea ce privește determinarea confortului pe care oamenii care locuiesc într-o casă îl au și cât de multe persoane locuiesc în interiorul acesteia. 

La nivelul anului 2015, 16,7% din populația UE trăia în locuințe supraaglomerate, cel mai mare grad de supraaglomerare fiind înregistrat în România, unde aproape 1 din 2 cetățeni se găsesc în această situație (49,7%). Pe locul al doilea se află Polonia cu 43,4%. Dacă ieșim din spațiul UE, cele două state membre sunt depășite de Serbia și Macedonia, unde procentajele sar de 50%, ajungând la 53,4%, respectiv 51,1%. 

Diferențele sunt deosebit de mari față de statele UE aflate la polul opus, unde gradul de supraaglomerare se menține sub 4%. Cetățenii Ciprului (1,4%), Belgiei (1,6%), Olandei (3,3%), Irlandei (3,4%) și Maltei (3,5%) sunt cei mai norocoși dintre membrii Uniunii. 

În ceea ce privește topul țărilor cu cele mai aglomerate locuințe, primele locuri nu s-au schimbat față de situația din anul precedent, respectiv din 2014. O diferență majoră s-a făcut simțită în Letonia, unde a fost înregistrată cea mai mare creștere, cu 1,6 puncte procentuale într-un singur an. Creșteri de peste 0,5% s-au produs și în Suedia, Grecia și Italia. În ciuda acestui fapt, în 17 state UE au fost înregistrate scăderi ale procentelor de supraaglomerare. 

Aceste scăderi s-au situat peste limita de 1% în Slovenia, Cehia, Bulgaria și Lituania. 

6 din 10 români care trăiesc în locuințe supraaglomerate sunt expuși riscului de sărăcie, iar 1 din 5 nu are toate dotările necesare în locuință

În rândul populației expuse riscului de sărăcie, cu alte cuvinte, persoanele care locuiesc în gospodării unde venitul disponibil echivalent pe persoană era sub 60% din mediana națională, rata de supraaglomerare în statele UE a fost de 29,5% în 2015, aproximativ 12,8 puncte procentuale peste rata din rândul întregii populații. Cele mai mari rate de supraaglomerare în rândul populației expuse riscului sărăcie au fost înregistrate în Ungaria (62,0%), România (61,7%), Polonia (59,7%) și Slovacia (57,6%); Turcia (72,9%, datele din 2013). Dacă ne îndreptăm spre celălalt capăt al clasamentului, cele mai scăzute rate de supraaglomerare pentru persoanele expuse riscului de sărăcie au fost înregistrate în Cipru (3,5%), Irlanda (6,0%), Belgia (6,5%) și Malta (7,7%); Acestea au fost singurele state membre ale UE care au raportat că mai puțin de 1 din 10 persoane expuse riscului sărăciei trăiau în condiții de suprapopulare.

Dincolo de supraaglomerare, în realizarea acestor statistici au fost luate în considerare și alte aspecte referitoare la confortul locuințelor, cum ar fi lipsa unei băi sau a unei toalete, unui acoperiș trainic sau a luminozității din locuință. Astfel, datele arată și situația țărilor europene din punctul de vedere al procentului populației care, pe lângă faptul că locuiește într-o casă supraaglomerată, nu are parte nici de toate utilitățile care fac dintr-o locuință un spațiu complet și confortabil.

4,9% din populația UE suferă din acest motiv, România fiind pe primul loc în acest top rușinos al UE, cu 19,8% din populație, adică 1 din 5 cetățeni români, trăind în condiții improprii în locuințele lor. Poziția a doua este împărțită între Ungaria și Letonia (15,5%), în timp ce Bulgaria ocupă locul al treilea cu 11,4% din populație încadrată în această categorie. La polul opus, 1% sau sub 1% din populația Olandei, Belgiei, Finlandei și Ciprului se găsește în această situație. 

În anul 2015, 11,3% din populația Uniunii Europene trăia în gospodării ai căror membri cheltuiau peste 40% din venituri pentru întreținerea gospodăriei. România se situează și aici în topul celor mai mari cheltuieli, cu 15,9% din populație având cheltuieli mai mari de 40% din totalul veniturilor pentru întreținerea locuințelor, fiind depășită de Grecia, unde 40,9% din populație se află în acestă situație.