ROMÂNIA ÎNVAȚĂ HAOTIC ȘI MUNCEȘTE PROST: 80 la sută dintre absolvenți profesează în alte domenii decât cele în care s-au pregătit. EXCLUSIV

Redactor:
Andreea Ofițeru
Statul român finanțează anual de la buget aproximativ 62.000 de locuri la studii universitare pentru anul I de licență, cele mai multe dintre acestea fiind în științe economice, științe juridice, administrație, studii europene și chiar jurnalism. Cât de mult rezonează universitățile românești cu piața muncii? Își găsesc miile de absolvenți loc de muncă în domeniul studiat ?

Anul trecut, școala românească a scos 44.233 de absolvenți specializați în studii juridice, 6030 în studii politice și administrative și 2000 în jurnalism și științele comunicării. Aproape niciunul nu-și va găsi un job concurând cinstit pe piața muncii, spun specialiștii în resurse umane contactați de gândul. Fără niciun fel de corelare cu piața muncii, fabricile de diplome scot anual, pe bandă rulantă, generații de absolvenți care sunt obligați să se „califice la locul de muncă” dacă chiar vor să aibă un job. Citiți în continuare, o analiză gândul, despre una dintre cele mai mari probleme ale României zilelor noastre – de ce produce școala românească atâția șomeri cu diplomă?

Statul român finanțează anual de la buget aproximativ 62.000 de locuri la facultăți pentru primul an de studiu universitar, cele mai multe dintre acestea fiind în științe economice, științe juridice, administrație, studii europene și chiar jurnalism. Însă cât de mult rezonează universitățile românești cu piața muncii? Își găsesc miile de absolvenți care ies de pe băncile facultății un loc de muncă în domeniul studiat? Datele de la instituțiile care se ocupă de calitatea învățământului, obținute de gândul, arată că 80% din absolvenții de facultăți din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.

Ultimul studiu despre structura absolvenților din România, realizat de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior pentru anul 2012, arată că studiile în științe sociale, drept și bussiness reprezintă 53,4% în facultățile din România, comparativ cu 35,6% cât este  valoarea medie în țările europene. Studiile în inginerie, construcții și industrie reprezintă 17,3%, față de 12,9% – cât este media europeană.

Același document relevă însă că universitățile din România se află sub media europeană în ceea ce privește ponderea absolvenților în alte domenii care sunt importante în Uniunea Europeană. Astfel, educația și formarea profesională reprezintă 1,8% față de 9,5% cât e valoarea medie europeană, științele umaniste și artele -7,7%, față de 11,6% media europeană, științele exacte -matematică, informatică – 4,4%, față de  media de 9,2%, și sănătatea și asistența socială -10 %, față media europeană de 15,4%.

Autorii studiului arată că, prioritar, finanțarea de la buget ar trebui făcută pentru științele exacte, științele naturii, științele agricole, medicină veterinară, educație fizică și sport și sănătate.

Sursa: Institutul Național de Statistică și Ministerul Educației

Nu se anticipează schimbările din piața muncii

„După părerea mea, problema mare de adaptare a educației la piața muncii este aceea de anticipare a cerințelor specifice pe piața muncii, în special a acelor joburi noi, și de crearea a unei oferte care să anticipeze evoluția pieței muncii. Altfel, împăcarea cererii și ofertei de locuri de muncă, relativ complicată, ar putea fi periată numai în zonele care chiar nu mai au nicio șansă în România”, a declarat pentru gândul Marian Preda, decanul facultății de sociologie de la Universitatea din București.

Profesorul spune că în România nu există o prospectare serioasă la nivel național a evoluției pieței muncii. „Practic, acum nu se lucrează pe cererea de forță de muncă de pe piață versus oferta de absolvenți din învățământul superior, ci pe cererea de specializări a absolvenților de liceu”, a mai spus profesorul. Pe de altă parte, nici universitățile nu știu ce anume fac absolvenții după ce ies din facultate.

„La Sociologie, am făcut un studiu pe absolvenți pe mai mulți ani. Și am observat că foarte mulți lucrau în domeniul resurselor umane. Și atunci, sub domeniul sociologiei, am înființat și o specializare de resurse umane”, arată Marian Preda.

80% dintre absolvenți lucrează în domenii diferite

Datele statistice de la Ministerul Educației și de la Institutul Național de Statistică arată că, anual, statul produce în medie 190.000 de absolvenți de studii superioare, cei mai mulți dintre aceștia fiind în științe economice, învățământul juridic sau învățământul universitar – unde sunt incluse toate domenii din care poți deveni profesor.

Cu toate acestea, datele de la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior arată că 80% din absolvenții de facultăți din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit. 

Învățământul economic se află alături de cel juridic în topul domeniilor care au un număr mare de locuri anual. De exemplu, în 2009/2010 la științe economice erau în total 223.961 de locuri la toți anii de studii. Însă, în același an au terminat  72.641 de absolvenți. Totuși, nici Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și nici firmele de recrutare nu au date exacte despre forța de muncă cerută pentru acest domeniu pe semestru sau anual. „Sunt puține oferte pe domeniul juridic. La fel se întâmplă și la relații publice, jurnalism și marketing, unde locurile de muncă sunt puține”, arată Brândușa Deac de la portalul Tjobs.

Locuri multe la jurnalism

Cu toate că perioada de criză economică a dus la o scădere generală a locurilor de muncă disponibile în diverse domenii, oferta universităților nu a scăzut. Cel mai bun exemplu este jurnalismul și științele comunicării. Ioana Avădani, director executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent, în prezent visiting fellow la Oxford în cadrul proiectului Media and Democracy in Central and Eastern Europe, susține că în facultățile de jurnalism există o ofertă de 2.000 de locuri anual.

„Aparent sunt multe și nu neapărat în valoare absolută, ci în raport cu capacitatea de absorție a pieței. Avem datele furnizate de Federația Jurnaliștilor din România – Mediasind, care ne spun că în anii crizei s-au pierdut 6.000 de locuri de muncă în mass-media, din cele 22.000 la momentul în care Mediasind și-a câștigat reprezentativitatea în Justiție”, a spus Ioana Avădani. În aceste condiții, interesul pentru domeniul jurnalism rămâne ridicat, cel puțin la facultățile de jurnalism din București, Cluj și Iași, unde concurența este și de 10 pe loc.

„Asta înseamnă o necunoaștere profundă din partea candidaților a realităților economice și profesionale ale presei românești, care își păstrează atractivitatea ca ‘loc de muncă’, în pofida dovezilor tot mai pregnante ale deteriorării condițiilor de muncă din redacții”, punctează Ioana Avădani. Ea face legătura cu ceea ce se întâmplă în prezent în presă.

„În aceste condiții, putem vorbi de o proastă administrare a fondurilor publice și de replicarea, la nivel de sistem de educație, a ceea ce se întâmplă în mass media: servim ‘interesul publicului’ mai degrabă decât ‘interesul public'”, a mai arătat Ioana Avădanei.

Universitățile neinteresate de piața muncii

„Programele de jurnalism, comunicare și relații publice au fost vedetele perioadei anilor 2000, dar acum au început să-și analize poziția din cauză că mulți nu și-au găsit loc pe piață”, arată profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre coordonatorii proiectelor strategice în domeniul învățământul superior.

El arată că universitățile nu sunt preocupate de piața muncii, dacă există cerere de locuri atunci ele oferă cât se cere.

„Univesitățile sunt interesate să ofere într-o cantitate foarte mare serviciilor lor, dar fără să se intereseze neapărat dacă absolvenții vor ocupa piața muncii. Universitățile, deocamdată ,nu au deloc mecanisme de urmărire a traiectorilor absolvenților pe piața muncii”, mai arată Lazăr Vlăsceanu.

Elevii nu sunt consiliați în carieră

Profesorul Mircea Miclea susține că problema pornește de la liceu, unde elevii nu sunt consiliați. „Consilierea în carieră este foarte deficitară la nivelul liceului. Dacă ar fi o consiliere adecvată, atunci elevii ar știi să aleagă. Dar așa, elevii se ghidează după informații pe care le primesc de la rude și prieteni”, arată Mircea Miclea.

Pe de altă parte, universitățile sunt mai atente la intersele lor decât la interesele studenților de după absolvire.

„Universitățile văd de câte norme au nevoie și de câți bani din surse bugetare sau extrabugetare și nu se uita la piața muncii, chiar dacă spun că fac asta. Sunt oferte enorme pentru studii europene de exemplu, relații internaționale sau jurnalism, pentru că în felul acesta își conservă posturile și continuă să atragă bani din piață”, a spus Mircea Miclea.

Reprezentanții instituției care măsoară calitatea educației în universități susțin că există un criteriu de evaluare potrivit căruia instituțiile de învățământ superior ar trebui să știe ce fac absolvenții lor.

„Acesta e criteriul, că universitățile răspund sau nu, asta e altceva. Dacă există cerere într-un domeniu din partea studenților, atunci universitățile măresc numărul de locuri, fără să țină cont de ce se întâmplă în piața muncii. Și se mai întâmplă ceva: 70-80 % din absolvenții de la stat sunt angajați la privat, iar 70-80% dintre absolvenții de la privat sunt angajați la stat”, arată Ioan Curtu, președintele ARACIS.

Rectorii: e greu de corelat oferta educațională cu piața muncii

La rândul lor, rectorii spun că piața muncii se află într-o continuă schimbare. „O corelare numerică ca număr de locuri este foarte greu de realizat la modul exact. Nu am cum să știu de câți economiști are nevoie România în anul următor. Sau să spun de câți contabili și câți finantiști. Nu există cineva care să măsoare această cerere”, susține Pavel Năstase, rectorul ASE București.

El spune că ține cont mai degrabă de nevoile pieței muncii. După admiterea din 2012, ASE a avut cea mai mare scădere de locuri de până acum, 3.800 dintre candidații admiși au renunțat.

Rectorul Universității Creștine Dimitrie Cantemir, Corina Dumitrescu, spune că din punctul ei de vedere trebuie ca și universitățile să influențeze piața muncii, în sensul că studenții să se pregătească în mai multe specializări, astfel încât să poată să-ți deschidă afacerile proprii.

„Înființăm noi specializări care sunt cerute pe piața muncii și care asigură o finalitate prin angajarea absolvenților noștri. Ținând cont de cererea de pe piața muncii, suntem flexibili să înființăm noi specializări și noi facultăți”, a spus rectorul. 

Reprezentanții Universității din București susțin că analizează permanent evoluțiile și tendințele de pe piața muncii. Din 2009, universitatea are un sistem de monitorizare prin care absolvenții sunt invitați să completeze în termen de nouă luni de la finalizarea examenului de licență un chestionar prin care arată dacă s-au angajat.

„Universitatea București corelează cifrele de școlarizare cu cele aferente ciclului superior, în cazul de față programele de masterat, și poziționează accentul strategic, la nivel instituțional, pe programele masterale”, afirmă Mircea Dumitru, rectorul Universității din București. Pentru asta, cifrele de la  masterat au fost clasificate  în funcție de orientarea lor către cercetare, către o limbă de circulație internațională, către inter și transdisciplinaritate.

Nu există însă statistici naționale pe domenii de specializare a numărului de absolvenți care au reușit să se angajeze. De asemenea, nu există nici statistici cu privire la șomajul în rândul absolvenților de facultate pe specializările/domeniile din care provin absolvenții.

Singurele date disponibile privind locurile de muncă existente pe piața muncii sunt de la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, care arată că în perioada 2009 – 2012 cele mai multe joburi vacante au fost pentru muncitori necalificați pentru demolări clădiri și muncitori necalificați întreținere drumuri.

Sursa: Studiul Calitatea Învățământului Superior din România 2011/ Autori: Mihai Păunescu, Lazăr Vlăsceanu, Adrian Miroiu

Ce obiect a furat din Casa Albă un român care se afla în vizită la...
Doliu mare în showbiz-ul românesc. Primul nume celebru ucis de Covid
FOTO. Gabriela Cristea, goală în cadă! Vedeta TV a lăsat la vedere prea mult
FOTO. Cum a ajuns să arate fosta campioană mondială la gimnastică! Românca s-a retras și...
Vedete din România care au apărut în Playboy. Gimnastele care au lăsat TOT la vedere...
Pandemia COVID-19 îngreunează perspectivele legate de pensii pentru miliarde de oameni
Prima țară europeană în lockdown total. Cetățenii pot ieși din case doar dacă au un...
Doliu mare în showbiz-ul românesc. Primul nume celebru ucis de Covid
Cine a fost prima iubită a lui Klaus Iohannis? Președintele a recunoscut asta de față...
După aproape 2.000 de ani, o descoperire INCREDIBILĂ despre impunătorul împărat TRAIAN, care l-a învins...
BCR, decizia care îi vizează pe toți clienții. Este interzis cu desăvârșire
Disperarea a pus stăpânire în spitalele românești. 'Pacienți care s-au agățat de asistente, implorând să...
Se întoarce România la starea de urgenţă şi carantină? Răspunsul dat de Nelu Tătaru
Cazul influencerului bolnav de COVID-19, care nu credea în coronavirus și a murit la 33...
Un business care explodează în România. Nimeni nu credea că se va schimba atât de...
Oraşul din România care explodează total şi pregăteşte o dezvoltare fabuloasă. Primăria are în plan...
Inchide