SCANDALUL ICR. Augustin Buzura își amintește cum a trecut Institutul Cultural Român în subordinea lui Iliescu: Când existau tracasări politice, apelam la președinte

SCANDALUL ICR. Augustin Buzura își amintește cum a trecut Institutul Cultural Român în subordinea lui Iliescu: Când existau tracasări politice, apelam la președinte
Publicat: 20/06/2012, 13:27
Actualizat: 07/03/2013, 12:46

Ordonanța prin care Guvernul USL trece Institutul Cultural Român din subordinea președintelui în subordinea Senatului a creat dezbateri aprinse în România. „Politizat” este cuvântul de ordine: apărătorii ICR se tem că măsura va duce la o politizare a instituției, care va dăuna tocmai misiunii pe care aceasta o are de îndeplinit în străinătate. Susținătorii ordonanței USL consideră însă că ICR, condus de Horia Roman Patapievici, era politizat până acum, iar ei nu fac prin această măsură decât să îi redea independența. Totodată, oamenii de cultură care au manifestat zilele acestea în favoarea ICR vorbesc despre felul în care a reușit ICR să schimbe percepția despre România în străinătate și despre serviciile pe care le-a adus țării. Iar criticii invocă ultimul raport al Curții de Conturi, care semnalează unele nereguli în activitatea ICR.

Buzura: L-am rugat pe președinte să facă ceva, să ne treacă sub tutela lui

Institutul Cultural Român a fost înființat în 2003 și s-a aflat din capul locului în subordinea președintelui României, care era pe atunci Ion Iliescu. Despre începuturile ICR vorbește pentru gândul Augustin Buzura, primul președintele al Institutului. „Eu l-am creat. Institutul a apărut târziu, în 2003, și a fost făcut din Fundația Culturală Română, înființată în ’90. S-a dezvoltat pe rând, azi una, mâine alta, era îngrozitor de greu. Fundația Culturală Română era în bugetul Ministerului de Externe și eram finanțați din rubrica activități sportive, culturale și de tineret. Spaima mea era că puteau în orice secundă să-ți taie banii. Atunci l-am rugat pe președinte, era atunci domnul Iliescu, să facă ceva, să ne ia sub tutela lui. Așa a apărut ICR”, își amintește Augustin Buzura.

În calitate de președinte al Fundației Culturare Române și, ulterior, al ICR, Buzura a colaborat cu doi președinți: Ion Iliescu și Emil Constantinescu. „Tutela lor era necesară. Noi am avut noroc de doi oameni de cultură, Constantinescu și Iliescu, de foarte multe ori apelam la ei când existau tracasări politice. Le spuneam Nu trebuie să facem asta pentru mine, ci pentru că trebuie respectate niște lucruri care sunt și în lume”, povestește fostul șef al ICR.

Buzura: Patapievici a făcut politică

Aduce apoi vorba despre felul în care a fost înlăturat de la conducerea ICR, după venirea la putere a președintelui Băsescu. „Eu am fost primul dat afară, nu înțeleg de ce fac acești domni de acum o dramă că ar putea să plece. Eu am aflat din ziar. Apoi m-a chemat președintele Băsescu și mi-a zis că trebuie să plec, că fiecare președinte trebuie să vină cu echipa lui. L-am rugat să mă mai lase două săptămâni, că aveam o intervenție chirurgicală programată la Viena. Mi-a răspuns: Nu se aprobă„, mai spune Buzura, care îi reproșează lui Patapievici implicarea politică. „Eu, cât am fost președinte al ICR m-am ferit să scriu în ziare și reviste, nu am vrut să fac politică. Patapievici a făcut politică. În momentul în care ai o funcție publică, poți să ai opinii personale doar în limitele pe care ți le impune funcția”

Când e întrebat în subordinea cui ar trebui să fie ICR, a președintelui sau a Parlamentului, Buzura răspunde: „Depinde. Depinde de ce oameni sunt la președinție sau la Parlament”.

Sergiu Nicolaescu, președintele Comisiei de Cultură din Senat: „Am fost mai mulțumit de Patapievici decât de alții”

Regizorul Sergiu Nicolaescu, președintele Comisiei de Cultură din Senatul României, nu a apucat să analizeze încă subiectul ICR. „Mie nu mi-a spus nimeni nimic. Am citit o ordonanță care în 15 zile trebuie discutată în Senat. Din punctul meu de vedere nu văd de ce ar trebui să fie lucrul acesta în subordinea președinției și nu a Senatului sau a Guvernului”, crede regizorul. Întrebat de gândul dacă a fost mulțumit de activitatea ICR și respectiv a lui Horia Roman Patapievici, Nicolaescu răspunde: „Am fost mai mulțumit de el decât de alții. Spre deosebire de alții, a mai făcut câte ceva”.

Cristi Puiu: Vom reveni la folclor, sarmale și Irina Loghin

Regizorul Cristi Puiu și alți cineaști români de prestigiu, precum Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu și Cătălin Mitulescu, au criticat decizia Guvernului de a lua ICR din subordinea președinției. „Datorită ICR am ieșit din stereotipuri precum Nadia Comaneci și Ceaușescu, lucrul ăsta nu e deloc lipsit de importanță. E vorba despre schimbarea percepției la 180 de grade. Pentru ca oamenii să se așeze de la aceeași masă cu tine, trebuie să știe ceva despre tine. Efoarte important să se nască o comunicare viabilă. Acesta este rolul unui institut cultural, iar ICR s-a achitat cu brio de această misiune”, a spus Cristi Puiu pentru gândul.

Când a ajuns la Cannes în 2001 cu primul său film Cristi Puiu și echipa lui erau doar „niște est-europeni”. „Acum Europa și America au început să se uite altfel la noi, noi artiștii nu am făcut asta singuri. Eu nu am habar de management cultural, e nevoie de oameni specializați pentru asta. Asta le scapă politicienilor”, continuă regizorul. Îi aseamănă pe politicienii care au luat decizia cu niște „chibiți”. „Asta e o atitudine de chibiți. Stăm pe margine și ne enervăm că o instituție funcționează bine. Și funcționează bine o instituție al cărui șef a fost numit pe Băsescu”, este de părere regizorul, care se teme că după trecerea ICR în subordinea Senatului, vom reveni ca în anii ’90 la „folclor, sarmale și Irina Loghin”.

Neregulile semnalate de Raportul Curții de Conturi

În fiecare an, ICR, care are 17 filiale în străinătate, primește de la bugetul de stat în jur de 44 de milioane de lei, aproximativ 10 milioane de euro, din care mai pierde la rectificarea bugetară câteva milioane de lei. Potrivit raportului de activitate pe 2011, din acești bani, ICR finanțează traducerea scriitorilor români în străinătate – 65 de volume în cursul anului 2011 și peste 300 de cărți de la demararea programului, spectacole de teatru și dans susținute de artiști români, concerte în marile capitale ale lumii, expoziții – fie că sunt de icoane pe sticlă sau de artă românească contemporană, secțiuni românești la festivaluri de film din afară ori sesiuni de lecturi publice. Ultimul raport al Curții de Conturi, cel din 2010, arată o serie de nereguli în activitatea ICR. Printre acestea se numără „deficiențe privind modul de decontare și recuperare a unor cheltuieli, în sensul că justificarea avansurilor acordate în perioada 2006-2010 unor persoane din afara instituției s-a efectuat cu mare întârziere” sau „neclarificarea sumelor acordate participanților/invitaților la acțiunile culturale organizate de ICR în străinătate, nefiind stabilită exact categoria de cheltuieli acceptată la decontare”. Raportul mai arată că „în legătură cu modul de recuperare a debitelor în sumă totală de 79 mii lei, stabilite în sarcina unor salariați ai ICR, ca urmare a auditului financiar efectuat în anul 2009 de Curtea de Conturi, s-a constatat că nu s-a urmărit recuperarea lună de lună a ratelor aferente debitelor stabilite prin Ordinul Președintelui ICR” și că „deși în contractele încheiate cu diverși parteneri, care au participat la manifestări culturale în străinătate, ICR s-a angajat să suporte numai anumite cheltuieli, în fapt au fost decontate și alte cheltuieli fără a avea o bază legală, respectiv cheltuieli cu room service în valoare de 103,02 CAD (aprox.100 USD), cheltuieli cu micul dejun în valoare de 161,45 euro, precum și cheltuieli cu parcarea”.

Ponta: „De ce protestează Patapievici, că nu vreau să îl schimb”

Vicepreședintele ICR Mircea Mihăieș spune pentru gândul că ICR cheltuie între 75% și 82% din buget pe proiecte și programe culturale. „Aș vrea să văd o altă instituție din România că atinge un astfel de procent… Actuala putere a dat această ordonanță pentru că vrea să scape de doi oameni incomozi pentru ei, de mine și de Horia Roman Patapievici”, spune Mircea Mihăieș, potrivit căruia actuala instituție va provoca un climat de instabilitate în ICR. Se teme că unele dintre proiectele mari ale Institutului nu vor mai putea fi duse la bun sfârșit: „După ani întregi de negocieri extrem de intense, am reușit ca România să fie țară invitată la Târgul de Carte de la Paris. Și am fost la concurență cu patru țări mari”, spune Mihăieș.
Luni, într-o discuție cu șeful ICR Viena, premierul Victor Ponta a spus, zâmbind, că nu vrea să îl schimbe pe Patapievici de la șefia ICR. „De ce protestează domnul Patapievici, că nu vreau să-l schimb ?”, a întrebat Ponta, zâmbind. Directorul Institutului Cultural Român din Viena, Carmen Bendowski, a răspuns de asemenea zâmbind:. „Nu știu, mă vedeți pe mine cu papion ?”.

Mihăieș: Va fi un scandal groaznic

Mircea Mihăieș crede că Ponta și-a schimbat atitudinea în urma valului de proteste stârnit de decizia USL. „S-a răzgândit în urma protestelor. Frankfurter Algemeine Zeitung, de pildă, a reacționat și a publicat un articol despre epurările pe care vrea să le facă Ponta. Între 2010 și 2011, România a avut președinția EUNIC, Horia Roman Patapievici a avut președinția tuturor institutelor culturale din Europa și mandatul lui a fost unul extraordinar. Lumea este șocată că se întâmplă asta, va fi un scandal groaznic”, crede vicepreședintele ICR.

Mihai Răzvan Ungureanu la „protestul papioanelor”

Susținătorii lui Patapievici au luat parte luni seară la un miting de susținere a ICR, unii dintre ei purtând papion. „Mișcării papioanelor” i s-a alăturat și fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu. „Faptul că o instituție cum este Institutul Cultural Român a ajuns să fie supusă arbitrariului politic este, în opinia mea, înjositor nu doar față de activitatea celor care au condus Institutul sau au lucrat alături de conducere atâta timp, ci și pentru faptul că în momentul în care într-o țară cultura începe să deranjeze, nu mai vorbim de democrație”, a spus el, în mijlocul manifestanților. Organizatorii mișcării i-au atras atenția fostului premier că nu vor să se asocieze cu oameni politici, demersul lor nefiind unul politic.

Zeci de artiști, printre care Cristi Puiu și Florin Iaru, și-au arătat susținerea pentru ICR, manifestând luni, de la Ambasada Canadei la sediul Guvernului. Ideea manifestației a fost de a „cere azil cultural într-o țară care nu face discriminare pe bază naționalistă”, însă participanții, adunați de la ora 11.00 în fața Ambasadei Canadei, nu au putut rămâne lângă instituție, ci au mers în marș pe Șoseaua Kiseleff.