• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Scutul antirachetă de la Deveselu a fost inaugurat. Cum funcționează

Scutul antirachetă de la Deveselu a fost inaugurat. Cum funcționează
Scutul de la Deveselu a fost inaugurat joi în prezența premierului Dacian Cioloș, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, și a unei delegații americane pentru a marca certificarea tehnică a sistemului antirachetă, declarat operațională în decembrie 2015, șase ani după ce SUA a anunțat proiectul.

„Mediul de securitate continuă să fie afectat de provocări, amenințări și riscuri la adresa spațiului european și euro-atlantic. În vecinătatea estică, observăm atât perpetuarea conflictelor înghețate, cât și apariția unor conflicte noi, ceea ce confirmă, dacă mai era cazul, importanța strategică a regiunii Mării Negre în ecuația de securitate și stabilitate a zonei euro-atlantice”, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș la Deveselu, vorbind despre „contextul amenințării în creștere cu rachete balistice din partea unor actori statali și non-statali din afara Alianței”.

Cioloș a vorbit și despre „fenomenul migraționist, amenințarea teroristă și proiectarea riscurilor de securitate din partea Daesh”, care se propagă dinspre sudul NATO.

„România a decis în anul 2010 să participe la acest sistem complex, considerând astfel că, pe ansamblu, securitatea țării noastre și a zonei de apartenență geografică vor spori considerabil. (…) Este un mijloc destinat exclusiv apărării legitime împotriva amenințării cu rachete balistice. (…) Descurajarea capătă un rol din ce în ce mai important în actualul context de securitate volatil, iar în tandem cu o apărare întărită, inclusiv pe dimensiunea antirachetă, creează premisele pentru creșterea securității, aspect esențial în această zonă de frontieră a NATO și a Uniunii Europene”, a mai spus Dacian Cioloș.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că operaționalizarea sistemului antirachetă de la Deveselu „este un exemplu de lucru în echipă la nivel trans-atlantic”, la care participă mai multe țări din NATO.

„Amenințarea la adresa aliaților NATO, reprezentată de rachetele balistice provenite din afara zonei euro-atlantice este reală. Multe țări, inclusiv câteva din vecinătatea NATO, încearcă să dezvolte rachete balistice sau să le obțină. Programul nostru reprezintă o investiție pe termen lung împotriva unei amenințări pe termen lung. Trebuie să fim pregătiți și facem progrese constante. Așa cum arată și numele, sistemul este pur defensiv. Acest amplasament din România, ca și cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sunt prea puțini interceptori, localizați mult prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinentale rusești. De la început, NATO a oferit Rusiei transparență, dialog și cooperare în privința apărării antirachetă. Rusia nu a răspuns pozitiv la ceea ce am oferit noi. De fapt, Moscova a pus capăt unilateral acestui dialog cooperativ în 2013. Acest lucru rămâne un motiv de îngrijorare. În momente de tensiune, păstrarea canalelor de comunicare este și mai importantă”, a spus liderul NATO, la Deveselu.

„Prețul libertății este ridicat, iar dușmanii libertății trebuie înfruntați oriunde ar fi”, a spus și Robert Work, adjunctul Secretarului Apărării al SUA, exprimându-și aprecierea pentru că România „înțelege importanța modernizării forțelor sale armate” și că s-a angajat să aloce 2% din PIB pentru Armată până în 2017. 

Work a prezentat condoleanțe pentru pierderea celor doi militari români, săptămâna trecută, în Afganistan.

„Ideea acestui sistem antirachetă datează dinaintea administrației Obama. Nu a fost niciodată vorba despre Rusia, ci despre o rachetă care ar putea să vină din Orientul Mijlociu în Europa, către forțele armatei americane localizate aici”, a mai spus Work

La eveniment participă miniștrii de Externe și al Apărării, Lazăr Comănescu, respectiv Mihnea Motoc, reprezentanți ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Forțelor Navale ale SUA dislocate în Europa, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și ai autorităților locale. Oficialii fac turul centrului de comandă al Facilității antirachetă, apoi Dacian Cioloș va avea o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmată de semnarea în Cartea de Onoare a Bazei militare Deveselu.

„România a susținut de la început eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, în baza principiilor indivizibilității securității și solidarității aliate. România sprijină acoperirea completă a teritoriului, populațiilor și forțelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilității de la Deveselu România își asumă concret un astfel de efort”, consideră premierul Dacian Cioloș.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la 4 februarie 2010.

Negocierea pentru scutul de la Deveselu au fost conduse de asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Controlul, Verificarea și Conformitatea Armamentelor, Frank Rose, iar pentru partea română a negociat fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.

„SUA nu a avut niciodată un partener mai bun decât România, fie că e vorba de negocierea sau implementarea acordului. O mare parte din merit aparține lui Daniel (Ioniță – secretar de stat MAE – n.r.) și lui Bogdan Aurescu, care a fost negociatorul șef pentru partea română. Le acord atât de multă încredere pentru că au fost capabili să treacă de la concept la un dispozitiv operațional în șase ani, menținându-se în limitele de timp și de buget”, a spus Frank Rose, într-o conferință de presă ținută miercuri la București.

Rose a mai spus că baza de la Deveselu, combinată cu navele din Marea Mediterană, oferă o îmbunătățire semnificativă a sistemului de apărare al NATO față de amenințările cu rachete balistice cu rază mică și medie de acțiune provenite din afara zonei euro-atlantice.

Rusia și-a exprimat nemulțumirea în mai multe rânduri referitor la scutul de la Deveselu și chiar a amenințat cu repercursiuni subliniind că deține rachete care pot distruge atât baza din România, cât și pe cea din Polonia, în timp ce oficiali NATO, români și americani au dat asigurări că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei.

„Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei”, a transmis miercuri Ministerul rus de Externe, conform Interfax. „Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greșită, existând riscul afectării echilibrului strategic”, a subliniat diplomația rusă. „În plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare”, a reiterat Moscova.

Pe de altă parte, Frank Rose a explicat miercuri la București că sistemul nu este capabil să submineze capacitățile strategice, ci doar să contracareze amenințări venite din afara zonei NATO. De asemenea, oficialul american a mai spus că în ultimii 25 de ani au existat numeroase propuneri de cooperare pe tema apărării antirachetă între NATO, SUA și Rusia, inclusiv pentru două centre de apărare de acest tip pentru care să colaboreze Rusia cu NATO, dar că în 2013 Rusia a încheiat unilateral dialogul, înainte de alipirea Crimeei.

„Am avea niste provocări foarte, foarte dificile în a ne descurca cu sisteme rusești avansate. Rușii construiesc sisteme pentru rachete de mult timp și știu cum să facă asta bine. (…) Sistemul nostru de apărare nu are capacitatea tehnică să contracareze o asfel de amenințare. Aș menționa și că au multe rachete, deci chiar dacă ai vrea să faci capacitatea de apărare împotriva Rusiei, iar SUA și NATO nu fac asta, ai avea multe provocări pentru că sistemul este sofisticat și au un număr mare”, a explicat Frank Rose.

Oficialul american a subliniat că Iranul a continuat să dezvolte, să testeze și să desfășoare rachete cu rază scurtă, medie și intermediară de acțiune în ultimele luni, care pot ajunge în unele părți ale Europei, inclusiv în România.

De altfel, Moscova a anunțat că a început să lucreze la îmbunătățirea capacităților pentru depășirea sistemului antirachetă al Alianței Nord-Atlantice. Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România și Polonia, a avertizat marți Serghei Karakaiev, șeful Comandamentului forțelor strategice ruse.

Cum funcționează scutul antirachetă de la Deveselu

Scutul antirachetă de la Deveselu, care este operațional de joi, are 24 de interceptoare de tip SM-3 și se activează la detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile.

La 180 de kilometri de București, în comuna Deveselu la Baza Militară 99 Deveselu (județul Olt) este scutul american antirachetă.

Capabilitatea tehnică a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete și echipament de comunicații.

Trei baterii cu câte opt interceptoare de tip SM-3 sunt amplasate în Baza Militară. Standard Missile 3 (SM-3) reprezintă un sistem antirachetă naval, utilizat de către Forțele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croazieră și cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis. Intercepoarele SM-3 sunt produse de Raytheon, au o lungime de 6.55 metri și un diametru de 0,34 metri.

Raytheon Company anunța pe 5 mai 2015 că a primit un contract în valoare de 559,2 milioane de dolari pentru a produce, la Redstone Arsenal, în Huntsville, 44 de rachete ghidate de tip Standard Missile-3 Block IB, care urmează să fie instalate în România în cadrul scutului antirachetă din Europa în 2015.

Interceptorii instalați la Deveselu (jud. Olt) nu au încărcătură explozivă și nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectați să distrugă rachetele ostile prin forța impactului. Racheta are o autonomie de 500 de km și o viteză maximă de 9,600 km/h.

Modulul IB SM-3 distruge rachete balistice în spațiu folosind doar impactul, echivalent cu cel produs de un camion de zece tone la viteza de 966 de kilometri pe oră. Indiferent cum îl lansezi, SM-3 poate detecta amenințări în spațiu și le distruge. Programul EPAA include mobilizarea unor nave dotate cu sistemul de interceptare a rachetelor balistice Aegis în Mediterana și interceptorul Aegis adaptat pentru uscat în Romania și Polonia.

Sistemul Aegis este instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis sunt utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări din Orientul Mijlociu.

În România Sistemul Aegis a fost adaptat pentru uz terestru (Aegis Ashore) și a fost instalat la baza de la Deveselu, urmând să fie instalat până în 2018, și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sistemul THAAD este un sistem de rachete anti-balistice conceput pentru a doborî rachete balistice cu rază scurtă și medie aflate în faza terminală, utilizând o abordare „hit-to-kill”. Racheta nu are nicio încărcătură dar se bazează pe forța impactului pentru a distruge ținta.

Sisitemul antirachetă se activează la detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile, iar bazele sau navele militare lansează interceptorii tereștri care vor avea ca țintă racheta inamică. Unul dintre obiectivele SUA este ca timpul de la detectare și până la impact să ajungă să fie cât mai mic în viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rahetelor ostile în cel mai scurt timp de la momentul decolării acestora.

Cât a investit România în scutul antirachetă de la Deveselu

Președintele american Barack Obama a anunțat planurile pentru întărirea sistemul antirachetă din Europa în septembrie 2009.

În prima fază a proiectului s-a amplasat un radar antirachetă în Turcia și nave cu sisteme antirachetă în Marea Mediterană. În septembrie anul trecut a fost amplasată a patra și ultima navă în Mediterană.

În a doua fază a proiectului americanii au terminat contrucția bazei de la Deveselu și au livrat sistemul de interceptare, iar joi are loc ceremonia oficială pentru marcarea certificării bazei.

A treia fază presupune construirea unei noi baze în Polonia, echipată cu tehologie superioară celei din România, contractul pentru construirea acesteia fiind atribuit în februarie anul acesta, urmând să devină operațională în cursul anului 2018.

Viceamiralul James D. Syring, directorul Agenției de Apărare Antirachetă a SUA, a explicat în decembrie la București că sistemul de la Deveselu este o adaptare a sistemului naval de apărare antirachetă AEGIS, care folosește un radar SPY-1, un procesor de semnale multi-misiune, un sistem de lansare verticală Mark 41 și alte procesoare de comandă, control și comunicații. Sistemul este capabil să lanseze rachete interceptoare SM-3 Block IA, IB, iar din 2018 Block IIA.

Construcția hangarului de la Deveselu a început în New Jersey și a fost finalizată în România în 2014, iar instalarea a avut loc din septembrie 2014 până în martie 2015. Au fost livrate peste Ocean, în România, 156 de containere cu peste 900 de tone de oțel, conform lui Syring. Sistemul de la Deveselu a fost gata în august 2015, apoi a intrat în teste, fiind declarat operațional în decembrie 2015.

Inițial costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari. În 2013, Congresul SUA a alocat 265 de milioane de dolari acestui proiect dezvoltat de Agenția de Apărare Antirachetă a SUA, iar în 2014 proiectul a primit de la bugetul SUA 80 de milioane de dolari.

România a investit 11,2 milioane de dolari în baza de la Deveselu, conform ministrului Apărării, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agenția de Apărare Antirachetă a SUA a solicitat Congresului o finanțare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu și pornirea lucrărilor din Polonia.

La baza de la Deveselu, Armata SUA a acordat prin licitație 4 mari contracte de lucrări, în valoare totală de aproximativ 177 de milioane de dolari. Cele patru firme care le-au câștigat sunt Kellog Brown & Root Services (SUA, 134 milioane dolari), Exelis Systems Corporation (SUA, 5,7 milioane dolari), Glacial PROD SRL (România, cel mai mic contract, de 3,3 milioane dolari) și Zafer Taahhut, Insaat VE Ticaret A.S (Turcia, 33,6 milioane de dolari).

Baza de la Deveselu este în prezent una dintre cele mai moderne unități militare din administrarea Ministerului Apărării Naționale, fiind construită la începutul anilor ’50 cu sprijin sovietic și devenind apoi o importanta bază de aviație militară, cu toate dotările necesare.

Acolo au aterizat primele aparate MIG 15, în martie 1952, iar ulterior ele au fost înlocuite cu MIG 19. Prima escadrilă de MIG-21F-13 a aterizat tot la această bază, în februarie 1962.

Tot ca o premieră, la baza aeriană de la Deveselu a fost făcut primul zbor supersonic cu un MIG 19, în anii ’60.

Baza de la Deveselu servea în anii ’80 atât pentru zboruri de noapte, cât și pentru zboruri de zi, cu patru escadrile, operate de o sută de piloți. Până în anii ’90, baza a mai funcționat doar pentru apărare aeriană cu o singură unitate operată pe timp de noapte. După 2002, baza nu a mai fost operațională.

×
Inchide