Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, la Gândul Live: „Nu trebuie să creăm privilegii și imunități pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii”. VIDEO

Procurorul șef al DNA, Codruța Kovesi, a declarat joi seara, la Gândul Live, că modificările aduse Codului Penal de parlamentari, prin care aceștia își cresc imunitatea, vor aduce un raport de țară României nu tocmai favorabil.

Principalele declarații ale Laurei Codruței Kovesi la Gândul Live:

Am aflat din spațiul public aceste modificări. Nu am fost consultată.

Consecințele sunt destul de grave pentru infracțiunile de corupție comise de parlamentari. Ei ar fi scoși din sfera persoanelor care pot fi cercetate pentrui fapte de corupție.

Noi avem peste 28 de dosare trimise la instanță în care senatori sau deputați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție.

DNA a trimis în instanță peste 100 de dosare cu primari cercetați pentru fapte de corupție.

LIFESTYLE Până la ce oră este indicat să zici „Bună dimineața!”, de fapt. Ce spun normele de bună conduită și etichetă în România 

15:18

ULTIMA ORĂ Economistul AUR, Petrişor Peiu, vorbeşte despre criza prin care trec românii: „Este o recesiune locală. Un fenomen pur românesc”

15:11

Aș spune că nu trebuie să creăm privilegii și imunități pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii. Un magistrat când este trimis în judecată, este suspendat din funcție, în timp ce parlamentarii merg în continuare și votează legi. Un parlamentar condamnat pentru fapte de corupție a mers să voteze această lege, iată un exemplu.

De ce un procuror sau un polițist poate fi cercetat, iar un senator sau un deputat nu poate fi cercetat?

Dacă un senator sau deputat comite o infracțiune minoră, poate fi cercetat. În schimb dacă primește 500.000 de euro mită sau 300.000 de euro să voteze o lege, nu poate fi cercetat.

Nu a fost o dezbatere publică, proiectul nu a fost publicat pe site. Cred că ar trebui să fim consultați, pentru că noi suntem primii care aplicăm această lege.

Ca să începi urmărirea penală pentru un ministru, trebuie să primești aprobare de la Parlament, iar din acel moment practic investigația devine publică. Vă dați seama că este o imunitate a miniștrilor.

Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală, care ne cere să fie începută urmărirea penală, înainte să putem obține autorizație de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat și să îi prezentăm învinuirile. Vă dați seama că ulterior interceptarea devine inutilă.

Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil.

Nu avem deocamdată un punct de vedere din partea Ministerului Justiției pe această problemă. Este extrem de important, toată lumea vorbește despre eficiența organelor de urmărire penală. Haideți să luăm exemplul unei rețele internaționale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îți cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile.

Infracțiunile de corupție se comit, prin natura lor, în spații închise, în condiții de confidențialitate. Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor.

Dacă au existat atâtea reacții din partea ambasadelor, cred că o astfel de modificare are impact și pentru felul în care colaborăm cu autoritățile judiciare străine. S-ar putea să avem probleme cu extrădările. Să presupunem că o anchetă internațională de corupție ajunge la un parlamentar român. Pentru a exista o extrădare e nevoie ca fapta să fie dublu incriminată, iar la noi nu ar mai fi incriminată.

Din perspectiva benchmark-urilor, nu cred că lucrurile vor arăta foarte bine. Din perspectiva DNA, sper ca lucrurile să fie reliefate obiectiv. Toate aceste evenimente nu vor aduce un raport de țară favorabil.

Ar fi un dezastru să desființezi DNA, o instituție care și-a demonstrat eficiența. Unificarea cu DIICOT este ca atunci când faci o combinație între mere și pere. Un principiu este specializarea procurorilor, dacă vrei să sprijin cele două structuri, trebuie să le întărești, nu să le combini. Cred că principala miză este desființarea unor posturi de conducere.

Despre schimbarea din funcție a procurorului Lucian Papici: Nu poți să revoci pe cineva fără nicio explicație, doar pentru că a îndrăznit să își facă treaba. A fost un semnal extrem de prost pentru procurori.

Ce i-ar spune unui parlamentar: Să nu voteze niciodată un astfel de proiect de lege, dacă legea va fi reîntoarsă de președinte.

Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Președintele PNL, Crin Antonescu, solicită rediscutarea în Camera Deputaților a modificărilor la Codul penal și propune respingerea tuturor prevederilor interpretate în sensul unei „superimunități” a parlamentarilor.

Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaților și aprobarea proiectului de lege privind amnistia și grațierea. Deși nu ocupă oficial funcția de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mișcările din Parlament ale social-democraților în privința proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediștii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susțin surse parlamentare.

Iordache este omul care se ocupă În Parlament de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD