Slujbă de pomenire a eroilor anticomuniști din Grupul Șușman, împușcați în urmă cu 64 de ani de Securitate

Redactor:
Vasile Magradean
Slujbă de pomenire a eroilor anticomuniști din Grupul Șușman, împușcați în urmă cu 64 de ani de Securitate
Peste 100 de persoane au participat, sâmbătă, în comuna Mărgău, județul Cluj, la o slujbă de pomenire a eroilor anticomuniști din Grupul Șușman, împușcați de Securitate în februarie 1956, după ce au fost căutați în munți peste 10 ani.

Călin Roșu, organizator al manifestării, din partea Asociației Clubul Monarhiștilor Clujeni, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că jertfa eroilor anticomuniști pentru libertate trebuie cunoscută generațiilor românilor de astăzi.

„Am organizat o slujbă de pomenire a luptătorilor anticomuniști din Grupul Șușman în comuna Mărgău, la mormântul lui Teodor Șușman. Au participat peste 100 de persoane din județele Cluj, Alba, Bihor și Sălaj, și multe rude ale unor foști eroi din Grupul Șușman, printre care și un nepot al lui Teodor Șușman, dar și preoți, istorici și foști deținuți politici. Au fost depuse coroane de flori și au fost ținute discursuri despre activitatea Grupului Șușman. Credem că jertfa lor pentru libertate nu trebuie să ne lase indiferenți și nu vrem să se risipească în uitare, ci trebuie cunoscută generațiilor românilor de astăzi”, a spus Roșu.

Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), Octav Bjoza, a declarat, la rândul său, pentru MEDIAFAX, că un astfel de parastas a fost necesar pentru a nu se pierde memoria eroilor din Grupul Șușman.

„Atâta timp cât, în patrie, eroii nu vor fi cinstiți, patria se va îndrepta într-o direcție greșită. Grupul Șușman a fost foarte important pentru mișcarea anticomunistă din anii 1950, cum au fost și altele. Toate aceste grupuri au avut o mare importanță pentru că au demonstrat unei lumi întregi că în această țară nu toți am fost niște lași și niște lingăi ai PCR. Au existat bărbați și femei care, atunci când a fost vorba de salvarea demnității acestui neam, nici chiar jertfa supremă nu li s-a părut a fi prea mult”, a spus Bjoza.

Organizatorii manifestării au subliniat că în 2 februarie 1958 doi tineri frați, Teodor și Avisalon Șușman, mureau cu arma în mână, într-o șură din cătunul clujean Tranișu, asediată și apoi incendiată de trupele Securității.

„Grupul de luptători anticomuniști Șușman se formase în localitatea Răchițele în anul 1948. Era alcătuit din oameni ai muntelui, admirabili și curajoși, care au refuzat să îngenuncheze în fața ideologiei și a terorii comuniste. De-a lungul celor 10 ani de existență, din grupul anticomunist de la Răchițele au făcut parte Teodor Șușman (senior), frații Teodor, Traian și Avisalon Șușman, Mihai Jurj, Lucreția Jurj, Oneț Roman, Gheorghe Mihuț, Ioan Popa, Ioan Bortoș, Teodor Suciu. De asemenea, pe parcursul activității sale, Grupul Șușman a beneficiat de sprijinul și omenia necondiționată a sute de familii de moți din mai multe sate de munte din județele Cluj, Bihor și Alba”, au precizat reprezentanții Clubului Monarhiștilor Clujeni.

Liderul grupului a fost Teodor Șușman senior, care deținuse în mai multe rânduri funcția de primar al localității Răchițele atât în perioada interbelică, în vremea guvernărilor liberale, cât și în anii celui de-al Doilea Război Mondial, el fiind și unul dintre liderii moților care doreau să fie împroprietăriți cu o parte din pădurile Munților Apuseni.

„Teodor Șușman a fost primit în audiențe speciale de către Regele Ferdinand, dar și de către Regele Carol al II-lea. Pentru meritele și lupta sa, Șușman a primit din partea moților supranumele de Regele Munților sau pe acela de Tatăl Moților”, au mai spus monarhiștii clujeni.

În urma confruntărilor cu Securitatea au supraviețuit doar Lucreția Jurj, Traian Șușman și Teodor Suciu, restul membrilor grupului fiind împușcați.

După 1989, Lucreția Jurj afirma că tot ceea ce au pătimit membrii Grupului Șușman, în vremuri grele, în care au fost hăituiți de Securitate și au umblat cu ranița în spate după alimente, prin frig și prin ploaie, a fost doar pentru că au vrut să fie liberi și să se exprime liber.

fotografie – ACNSAS

Inchide