Social media, dușmanul Kremlinului. După blocarea Instagram, Facebook, Viber, YouTube și WhatsApp, a venit și rândul Telegram? „Aplicația trebuie închisă, nu poate fi controlată”

Aplicația Telegram s-a transformat într-o țintă a Kremlinului. Sistemul politic rusesc nu a permis niciodată elitelor țării să își afișeze public disidența atunci când vine vorba de subiecte sensibile, notează jurnalistul Andrei Pertsev într-o analiză publicată de The Moscow Times. Însă această regulă nescrisă a fost încălcată în contextul recentelor dispute privind blocarea popularului serviciu de mesagerie Telegram și a presiunilor puse pentru înlocuirea cu Max, serviciul autohton.

Mai multe partide politice, unii guvernatori și o serie de comentatori pro-regim și-au exprimat sprijinul pentru Telegram.

• Managerii politici ai Kremlinului – pentru care Telegram este un instrument important pentru mobilizarea alegătorilor înaintea alegerilor parlamentare din septembrie – nu au făcut nimic pentru a-i contracara.
• Pe măsură ce contradicțiile din rândul elitei ruse – legate de Telegram – ies la iveală, acestea întăresc sentimentul că întregul sistem politic al Rusiei devine dezechilibrat.

„Aplicația Telegram trebuie închisă deoarece nu poate fi controlată”

Nu este prima dată când autoritățile ruse au încercat să blocheze Telegram. Compania a fost fondată de antreprenorul rus în domeniul tehnologiei Pavel Durov, care locuiește acum în străinătate.

„Prima încercare a avut loc în 2018, când aplicația a început să apară ca o sursă alternativă de informații pe fondul unei cenzuri crescânde.

Încercarea a eșuat. Guvernul nu avea capacitatea tehnologică necesară. Doi ani mai târziu, Telegram a fost, oficial, grațiat.

• De atunci, popularitatea Telegram a crescut semnificativ.
• Administrația prezidențială a ajuns să vadă aplicația ca pe o modalitate convenabilă de a influența opinia publică.
• Oficialii și politicienii și-au creat propriile rețele Telegram. Își promovau agendele prin transmiterea de informații și idei către canale anonime.

Telegram a devenit un instrument util pentru oficiali. Aplicația i-a ajutat să facă totul, de la modelarea opiniei publice până la manipularea rezultatelor electorale.

Cu toate acestea, agențiile de securitate rusești văd orice platformă care permite schimbul liber de informații drept o sursă de pericol.

Conform logicii lor, aplicația Telegram trebuie închisă deoarece nu poate fi controlată. Nu are o entitate juridică în Rusia, iar conducerea sa este dispusă să facă concesii doar în câteva aspecte specifice”, continuă Andrei Pertsev.

„Ținta” Telegram. „Undă verde” pentru agențiile de securitate ale Rusiei

Invadarea Ucrainei a devenit un pretext suplimentar pentru interzicerea aplicațiilor și serviciilor de mesagerie nedorite.

„Primele restricționate au fost Instagram și Facebook. Deoarece nu erau folosite de oficiali în scop profesional, erau cele mai vulnerabile. Apoi a venit rândul Viber, care era popular în rândul publicului larg, dar mai puțin în rândul elitelor.

• Discuțiile reluate despre blocarea Telegram au început după atacul terorist din 2024 asupra sălii de concerte Crocus City din Moscova.
• La acea vreme, oficialii păreau să apere Telegram. În schimb, au permis agențiilor de securitate să blocheze o altă resursă online majoră – YouTube.
• Apelurile telefonice prin WhatsApp și Telegram au fost blocate în 2025. Dar administrația prezidențială conta pe continuarea utilizării canalelor și chat-urilor Telegram.
• Aplicația era utilă pentru a disemina informații și a mobiliza alegătorii până la alegerile din Duma de Stat din septembrie 2026.

Cu toate acestea, agențiile de securitate par să fi primit undă verde pentru a acționa mai rapid.

Perspectiva înrăutățirii situației economice din Rusia – care ar putea declanșa demonstrații stradale – a întărit argumentele oficialilor de securitate.

Aceștia au susținut, probabil, că amenințările ar trebui înăbușite din fașă. În calitate de fost ofițer de informații, președintele Vladimir Putin înțelege prea bine raționamentul lor”, mai scrie Pertsev.

Nota Redacției – Vladimir Putin a lucrat ca ofițer de informații externe în KGB timp de 16 ani.

• A ajuns până la gradul de locotenent-colonel.
• A demisionat în 1991 pentru a începe o carieră politică în Sankt Petersburg.
• În 1996, Putin s-a mutat la Moscova pentru a face parte din administrația președintelui Boris Elțîn.
• A ocupat pentru scurt timp funcția de director al Serviciului Federal de Securitate (FSB).
• Ulterior, Putin a fost secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei.

A fost numit premier al Rusiei în luna august 1999 și a devenit președinte al Rusiei după demisia lui Elțîn.

Blocarea Telegram a pus pe jar elitele Rusiei

Cu toate acestea, explică Andrei Pertsev în analiza sa, perspectiva pierderii Telegram a dus la un conflict extrem de neobișnuit în cadrul elitelor. Unii dintre cei mai importanți oponenți au fost din așa-numita „opoziție din sistem” a Rusiei. Este vorba despre partide reprezentate în Dumă și, în general, loiale lui Putin.

„Unul dintre cei mai vocali este vicepreședintele Dumei de Stat, Vladislav Davankov. A fost candidat la președinție pentru partidul Poporul Nou. Este considerat un apropiat de adjunctul șefului de cabinet al Biroului Executiv Prezidențial, Sergey Kiriyenko.

• Poporul Nou a lansat o petiție care se opune blocării Telegram.
• Partidul Rusia Dreaptă a criticat, de asemenea, măsurile.
• Partidul Liberal Democrat din Rusia (LDPR) și-a suspendat unul dintre adjuncții pentru că s-a exprimat în favoarea interdicției.

Experții politici și experții în imagine afiliați Kremlinului au sărit, de asemenea, în apărarea Telegramului.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a fost ambiguu în comentariile sale pe această temă, îndemnând conducerea Telegram să fie flexibilă în relațiile sale cu autoritățile ruse”, continuă Pertsev.

Kiriyenko, pus într-o poziție dificilă în ecuația „Telegram”

Perspectiva blocării complete a aplicației Telegram îl pune pe Kiriyenko într-o situație dificilă.

„Pe de o parte, ar beneficia de faptul că fiul său, Vladimir, ar conduce VK, compania care a dezvoltat Max.

Pe de altă parte, Kiriyenko este responsabil pentru rezultatele alegerilor parlamentare din septembrie.

• Telegram este o parte esențială a campaniei și mobilizării alegătorilor în sprijinul regimului.
• Blocarea celei mai populare aplicații de mesagerie din Rusia ar putea declanșa nemulțumiri, cu consecințe imprevizibile.
• Acesta este ultimul lucru de care are nevoie Kiriyenko în perioada premergătoare unor alegeri care se preconizează deja a fi dificile.

Desigur, Kiriyenko nu este deloc un susținător al libertății de exprimare. El vede Telegram ca pe un instrument eficient, necesar într-o situație specifică până la un anumit moment.

Este foarte probabil ca opoziția elitelor față de blocarea Telegram să fie mult mai redusă după alegeri”, avertizează Andrei Pertsev.

Kiriyenko nu este pregătit pentru un conflict deschis cu agențiile de securitate rusești

Obiecțiile publice, aparent sancționate de Kiriyenko, au amplificat vocile altor critici pro-regim. Printre aceeștia sunt inclusiv bloggeri și soldați pro-război care folosesc Telegram pentru a se coordona și a câștiga bani.

„Influența lui Kiriyenko s-a extins în ultimii ani, Însă acesta nu este pregătit pentru un conflict deschis cu agențiile de securitate rusești.

• Managerii politici ai lui Kiriyenko s-au abținut de la a folosi instrumentele mai puternice pe care le au la dispoziție.

• Cenzura și tăcerea obișnuită a sistemului pe astfel de subiecte înseamnă că până și aceste critici publice modeste au rezonat puternic cu o societate obosită de război.
• Diviziunea din cadrul elitei ruse în legătură cu Telegram nu ar trebui exagerată. Este o divizare bazată pe metode, mai degrabă decât pe idei.

Deocamdată, însă, este suficientă pentru a împiedica pecetluirea soartei aplicației de mesagerie.

Sunt încă posibile rezultate diferite. Poate fi o blocare totală, pot fi restricții parțiale. Sau chiat o blocare formală, o recunoaștere tacită a faptului că aceia pentru care aplicația Telegram este importantă o pot folosi în continuare”, încheie Andrei Pertsev analiza publicată de The Moscow Times.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Cum a încercat Putin să joace rol de „polițist bun”. Oligarhii Rusiei, chemați „la datorie” în războiul din Ucraina 
• Cum au ajuns niște colonii de furnici extrem de rare victime colaterale în războiul din Iran. Insectele erau ascunse în Ambasada Rusiei și aparțineau ofițerului GRU responsabil de succesul radarelor rusești – distruse încă din prima zi de război 
• Axa Evaziunii. Iranul, ajutat de Rusia și China prin lanțuri de aprovizionare. „Sunt în afara razei de acțiune a restricțiilor economice occidentale” 
• Are SUA un plan de ieșire din conflictul cu Iran? „Donald Trump a căzut în aceeași capcană” / Putin, potențial mediator
• Când expiră relația dintre Trump și Lukașenko. „Președintele Belarusului este dispus să facă sacrificii mari pentru o invitație la Mar-a-Lago sau Casa Albă”