„Amestecul malaezian”. În ciuda blocadei impuse de SUA, Iranul a descoperit „portița” prin care exportă petrol și obține, lunar, miliarde de dolari

În ciuda intransigenței Iranului, blocada americană asupra porturilor Republicii Islamice – a început pe 13 aprilie – generează deja dureri reale și consecințe reale pentru Republica Islamică. Iranul a exportat un total de 29,45 milioane de barili de petrol în aprilie, în scădere de la 35,7 milioane raportate în luna precedentă, conform datelor de la Tanker Trackers.

Însă această cifră ascunde un punct de cotitură crucial: marea majoritate a exporturilor iraniene a avut loc în prima jumătate a lunii. Apoi, acestea au scăzut odată cu intrarea în vigoare a blocadei.

ULTIMA ORĂ Crin Antonescu prezice că românii îl vor regreta pe Klaus Iohannis: „Greu deosebești PSD-iști de PNL-iști”

14:49

FLASH NEWS Diana Buzoianu îi dă replica lui Florin Prunea, după acuzațiile de videochat. Ministra bănuiește un atac orchestrat politic

14:27

• De la intrarea în vigoare, blocada a redus exporturile Iranului la aproximativ 200.000 de barili pe zi (bpd) pentru perioada 13 aprilie – 18 mai.
• La 15 mai, Comandamentul Central al SUA a transmis că a interzis sau redirecționat 89 de nave comerciale care încercau să ajungă sau să plece din porturile iraniene.
• Datele provizorii pentru luna mai indică faptul că, dacă SUA își mențin blocada, exporturile de petrol ale Iranului ar putea continua să scadă.

„Înainte de începerea războiului dintre SUA și Israel împotriva Republicii Islamice, pe 28 februarie, 20% din comerțul maritim mondial cu petrol trecea prin strâmtoarea Ormuz. În prezent, se pare că 200 de nave din 87 de țări rămân blocate în Golful Persic”, se arată într-o analiză publicată de Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (Foundation for Defense of Democracies – FDD).

În aprilie, Iranul a exportat 29.455.506 barili de țiței și naftă

În aprilie, Iranul a exportat 29.455.506 barili de țiței și naftă – amestec de hidrocarburi lichide ușoare (esență sau benzină brută); este obținut în procesul de rafinare a țițeiului, folosit ca materie primă în petrochimie sau ca solvent – o medie de 981.850 de barili pe zi.

Aceasta reprezintă o reducere de aproape 15% față de martie. Atunci, cifra era de 1,15 milioane de barili pe zi. În februarie, cifra era de 2,12 milioane de barili pe zi.

Sursa – FDD

• Optzeci și șase la sută din exporturile Iranului din aprilie au avut loc înainte de intrarea în vigoare a blocadei SUA.
• În primele două zile, 13 și 14 aprilie, Iranul a reușit să exporte o parte din petrol.
• Reiese că blocada nu este ermetică și că regimul ar putea să o treacă folosind rute ocolite și nave mai mici.
• Din 15 aprilie până la sfârșitul lunii, datele de la Tanker Trackers arată că exporturile medii au scăzut la 228.000 bpd,.
• Asta înseamnă doar 10,8% față de nivelul de dinainte de blocadă.

În absența unei blocade, această cifră ar fi rămas probabil peste 2 milioane bpd.

„Este dificil de estimat cât a câștigat Iranul din aceste exporturi”

Datele preliminare din luna mai arată o nouă reducere a exporturilor.

• În primele 18 zile ale lunii, Teheranul a reușit să exporte doar 2 milioane de barili de naftă (care se tranzacționează la un preț spot mai mare decât țițeiul). Nu a exportat țiței.
• Aceasta se traduce în exporturi medii de doar 111.000 barili pe zi.

Sursa – FDD

Lipsesc informațiile credibile despre orice nivel de reducere pe care Iranul l-ar putea oferi clienților săi din timpul războiului. În consecință, este dificil de estimat cât a câștigat Iranul din aceste exporturi.

Cu toate acestea, presupunând un preț mediu pe baril între 100 și 110 dolari, Iranul ar fi putut câștiga între 2,9 și 3,2 miliarde de dolari în aprilie.

„Amestecul malaezian”

Când Iranul a reușit să exporte petrol, în aprilie, aproape 80% a mers în China. A fost achiziționat de așa-numitele rafinării de tip ceainic – mici unități independente de prelucrare a petrolului.

6,5% a fost destinat Indiei. Destinatarii celorlalte 13,5% sunt necunoscuți. Probabil reprezintă petrol care a suferit transferuri de la o navă la alta sau a fost vândut prin intermediul mai multor cumpărători pentru a masca utilizatorul final.

Un astfel de petrol este adesea marcat ca „amestec malaezian”.

Iată cum funcționează acest mecanism:

• Proveniența – petrolul provine, în realitate, din Iran.
• Metoda de ascundere – țițeiul este transportat de o „flotă fantomă” de petroliere vechi. Este transferat pe mare (de la navă la navă) în apele din largul coastelor Malaeziei. Acolo, petrolul iranian este amestecat cu alte tipuri de țiței.
• Documente false – pentru a putea fi vândut, în special către rafinăriile din China, petrolul este reetichetat și însoțit de documente falsificate. Documentele „atestă” că ar proveni din Malaezia.

Profilul clienților de petrol și produse petroliere ai Iranului s-a schimbat ușor de la război. Acum reflectă o schimbare atât în ​​geopolitică, cât și în geoeconomie.

• Emiratele Arabe Unite au fost eliminate de pe lista clienților obișnuiți, în timp ce India a fost adăugată.
• Bombardarea Emiratelor Arabe Unite de către regimul de la Teheran a convins EAU să nu permită Republicii Islamice folosirea porturilor.

India a importat petrol din Iran pentru prima dată în 7 ani

Se crede că o scrisoare din aprilie a Departamentului Trezoreriei către băncile din Emiratele Arabe Unite (precum și către instituțiile financiare din China, Hong Kong și Oman) – și noile sancțiuni din această lună împotriva transportatorilor ilegali de petrol – au, de asemenea, un efect.

Pe de altă parte, emiterea unei derogări limitate de la sancțiuni pentru petrolul iranian aflat deja în tranzit sau în depozite plutitoare a permis Indiei să importe petrol din Iran pentru prima dată în șapte ani.

Dintre cele 19 petroliere care au transferat petrol iranian în aprilie, 10 erau nave sub pavilion iranian. Alte pavilioane au fost din Curaçao, Botswana, Guyana, Nicaragua, Comore și Hong Kong.

Toate petrolierele implicate în transportul de petrol iranian în aprilie fuseseră anterior angajate în activități care pot fi sancționate, se mai arată în analiza publicată de FDD.

Sare pe rana regimului de la Teheran

Teheranul tergiversează discuțiile cu SUA. Astfel, testează hotărârea administrației Trump. Washingtonul ar trebui să continue să mențină și să aplice blocada.

• În absența unor opțiuni cinetice, aceasta este principala sursă de pârghie a Americii împotriva Republicii Islamice.
• Iranul se pregătește să se confrunte cu o criză energetică internă iminentă, amplificată de șocurile de aprovizionare din timpul războiului.

Politica de blocadă post-conflict poate pune sare pe rănile regimului și îl poate priva și mai mult de principala sa sursă de venit, se mai precizează în analiza publicată de FDD.

RECOMANDAREA AUTORULUI: