• Publicat:
Știri

SRI, lucrează liniștit! Comisia parlamentară veghează pentru tine

Control civil asupra SRI? Care au fost scandalurile în care SRI a fost implicat și cum a reacționat Comisia de control din Parlament.

În martie 2013, fostul șef al SRI, George Maior, declara că în România există o „mitologie” cum că SRI este un serviciu necontrolat și că, de fapt, nu ar fi deloc așa. „Faceți o comparație cu orice altă instituție de informații din țară și veți constata că nu este așa. Au avut loc controale inopinate la diverse unități ale Serviciului, au avut loc interpelări multiple ale comisiei la care s-a răspuns și la care se răspunde în continuare, au avut loc discuții în comisii”, spunea George Maior.

Cum însă activitatea Comisiei este strict secretă, rapoartele sale putând fi făcute publice doar cu acordul birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului, iar informațiile oferite fiind chiar cele ale SRI, publicului civil nu îi rămâne altceva de făcut decât să creadă pe cuvânt că SRI e sincer, iar membrii Comisiei chiar își fac treaba cu rigoare. Cine sunt cei 8 care se ocupă acum de controlul SRI, puteți citi AICI.

Fostul șef al SRI, George Maior, a povestit în 2013 că a fost întrebat de un deputat din Comisia de control cum poate această Comisie să știe cu adevărat că ce spun reprezentanții SRI acolo este conform cu realitatea. Răspunsul lui Maior: dacă declarațiile sunt date în fața comisiei de control, ele au putere juridică.

Mai jos, gândul vă prezintă o cronologie retrospectivă a scandalurilor în care a fost implicat SRI în ultimii 22 de ani și cum s-a implicat Comisia de control în rezolvarea acestor cazuri.

Ianuarie 2015. George Maior-CCR. Au loc declarațiile belicoase ale lui George Maior la adresa Curții Constituționale a României, în contextul desființării, în perioada iunie 2014-ianuarie 2015, a celor trei legi supranumite Big Brother. Maior acuză CCR că este responsabilă în cazul unei „catastrofe”, pentru că a desființat aceste legi care ar fi ajutat SRI să își facă munca antiteroristă. Comisia parlamentară nu a reacționat, iar George Maior și-a dat demisia la scurt timp, pe 27 ianuarie.

Octombrie-noiembrie 2014. Maior premier. Are loc campania electorală pentru alegerea președintelui României. George Maior este pomenit în repetate rânduri de politicieni, inclusiv de premierul Victor Ponta, ca nefiind străin de un scenariu în care el ar fi numit premier, dacă Victor Ponta ajunge președinte. Comisia SRI nu reacționează.

12 septembrie 2014. Victor Ponta ofițer acoperit. Înainte de campania electorală, fostul președinte Traian Băsescu lansează scandalul Victor Ponta-ofițer acoperit, prezentând în sprijinul afirmațiilor sale doar niște interpelări ale fostului senator PSD Valer Marian. Comisia SRI nu se sesizează, șeful ei, deputatul Georgian Pop, spunând că George Maior a dat asigurări ferme în cadrul comisiei, încă din ianuarie 2013, că SRI nu are ofițeri activi în cadrul Parlamentului.

Iunie 2014. Scandalul Bercea Mondial-Mircea Băsescu. Interlopul susține că i-a dat bani fratelui președintelui, pentru a interveni la Traian Băsescu și a-l scăpa de dosarele penale. Se pune problema dacă Traian Băsescu a fost informat de SRI cu privire la relația fratelui său cu un clan interlop. George Maior este audiat în Comisia SRI. El explică faptul că SRI l-a informat pe Traian Băsescu în 2009 de clanul lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, însă nu și despre relația acestuia cu fratele său. Explicația: aceste aspecte fuseseră deja semnalate organelor de urmărire penală, iar SRI nu mai avea voie să le dezvăluie și altor beneficiari legali ai informației, precum președintele.

SRI susține că l-a luat în vizor pe Bercea încă din 2001 și că, de-a lungul timpului a trimis 13 informări autorităților centrale (Președinte, Guvern), 14 informări decizionarilor locali și 19 sesizări organelor de urmărire penală. Aceste informări s-ar fi întins în peste 400 de pagini.

30 septembrie 2013. Proteste Roșia Montană. Au loc proteste de o magnitudine fără precedent, din cauza legii promovate de Guvern, pentru exploatarea zăcămintelor de aur de la Roșia Montană, ce ar urma să fie acordată firmei canadiene RMGC. George Maior este chemat în Comisia SRI pentru explicații.

Maior anunță că SRI a descoperit „structuri extremiste eco-anarhiste” care au încercat să deturneze și să exploateze protestele anti-Roșia Montană, care au fost „de altfel legitime”. Maior a explicat că SRI a acordat atenție acțiunilor interesate menite să influențeze actul decizional în cazul Roșia Montană și că au fost realizate peste 500 de informări din ianuarie 1999 până în septembrie 2013 care au fost remise celor peste 120 de persoane care s-au aflat în funcții pe parcursul acestor ani. Era vorba despre analize complexe asupra riscurilor și beneficiilor implementării proiectului, posibile modalități de acțiune, poziționare a părții române, necesitatea stabilirii valorii și structurii geologice exacte a zăcământului, precum și riscul apariției unor blocaje în implementarea investiției.

12 februarie 2013. Sebastian Ghiță, ofițer acoperit. Are loc un schimb dur de replici în spațiul public, între deputatul PSD Sebastian Ghiță și senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu. SRS îl acuză pe Ghiță că este ofițer acoperit al SRI, drept urmare George Maior este chemat pentru explicații în Parlament, pentru a vorbi despre existența agenților SRI care sunt în același timp și parlamentari.

George Maior neagă ferm acest scenariu, spunând că astfel de afirmații sunt „fie interesate, fie gratuite, fie emise în necunoștință de cauză”.

Maior dezvăluie ulterior audierii că a fost întrebat în Comisie cum pot parlamentarii ști că lucrurile stau chiar așa cum le spune Maior. „Dacă îmi trimite o scrisoare sau mă întreabă în cadrul oficial al comisiei și eu spun că nu, acest raspuns are și o valoare juridică clară”, a fost răspunsul șefului SRI.

Octombrie 2011. Clanul Butoane omoară un american. Interlopul giurgiuvean Gypsy Gypsanul îl omoară pe baschetbalistul american Chauncey Hardy, jucător la CSS Giurgiu, într-o altercație într-o discotecă. Se dovedește că el este un protejat al clanului Butoane din Giurgiu, aflat în legături cu mai marii județului, inclusiv cu oameni din Poliție și cu senatorul UNPR Cezar Măgureanu și familia sa, cu care Butoane avea afaceri.

George Maior este audiat în Comisia SRI pentru a prezenta situația crimei organizate și a clanurilor interlope din România, din perspectiva SRI. „Preferăm să ne ocupăm și suntem obligați să ne ocupăm de aspectele de securitate națională. De infracțiunile de drept comun va trebui să se ocupe foarte intens și nu vreau să comentez activitatea altor instituții, evident, în primul rând Poliția, Ministerul de Interne. Dar noi avertizăm asupra acestui fenomen care a crescut în intensitate”, a spus George Maior.

August 2009. Mircea Băsescu, afaceri cu armament. Sorin Roșca Stănescu lansează scandalul implicării lui Mircea Băsescu, fratele președintelui, într-o afacere cu armament taiwanez, în care ar fi fost implicat și un presupus suspect de sprijin pentru terorism, Bakri Imad Abdul Reda, care ar fi avut legături cu Hezbollah. SRI dă o notă informativă în Parlament, însă ea rămâne secretă. Scandalul rămâne fără efect, pentru că instituțiile implicate nu descoperă nereguli, iar o investigație de presă arată că SRS a dezinformat, punând cap la cap informații adevărate cu unele false.

Mircea Băsescu este acuzat de jurnalist că l-a ajutat pe un fost cadru al armatei, Cornel Purcărea, administrator al firmei Oxo Network Consulting SRL, să descarce în Portul Constanța mai multe containere cu muniție din Taiwan, care a fost apoi distrusă la unitatea militară Băbeni. Depozitarea muniției s-ar fi făcut în depozitele unei firme constănțene care aparținea fiicei lui Mircea Băsescu. Anterior, Purcărea fusese administrator al firmei Romagro, care era deținută de libanezul Bakri Imad Abdul Reda, despre care jurnalistul Roșca Stănescu a susținut că ar fi fost investigat de Interpol pentru legături cu Hezbollah. De fapt, o anchetă a jurnaliștilor de la EvZ a arătat că ancheta Interpol viza nereguli în afacerile cu cereale, nu terorism.

ANCEX (autoritatea de control al importurilor și exporturilor de armament) a anunțat că a verificat modul în care s-au realizat transferul și recepția containerelor cu muniție în uzină și desfășurarea procesului de delaborare și distrugere a muniției firmei Oxo, neconstatând discrepanțe față de prevederile licenței acordate.

Reprezentanții Direcției Generale de Informații a Armatei, audiați și ei în Parlament, au spus că au verificat 3 săptămâni firma lui Purcărea și că nu a găsit nimic în neregulă.

O anchetă a EVZ arată că SRS a creat povestea din dezinformări.

Mai-iunie 2009. Mona Pivniceru acuză SRI. Scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce Asociația Magistraților din România, condusă de judecătoarea Mona Pivniceru, acuză că SRI a făcut presiuni asupra unui magistrat de la Piatra Neamț, care a trimis un memoriu la Comisia Europeană, intitulat „Adevărul despre justiția românească”. Pivniceru, aprigă opozantă a lui Traian Băsescu, invocă un „stat polițienesc” și presiuni pe magistrați. SRI susține însă că a fost vorba despre un demers legal, în încercarea de a afla mai multe lucruri despre lucrurile invocate în memoriu. Comisia SRI nu s-a sesizat.

Mai 2009. Dinu Patriciu interceptat ilegal. SRI este condamnat la despăgubiri de 50.000 de lei pentru interceptări ilegale, timp de mai mulți ani, ale telefoanelor și corespondenței lui Dinu Patriciu. Comisia nu se sesizează. Procesul începuse în 2007.

Martie 2009. Scandal de spionaj militar pentru Ucraina. Plutonierul Floricel Achim este arestat de DIICOT, după ce este prins că vindea informații și documente militare unui spion al Ucrainei, Marinov Zikolov. Informațiile ar fi ajuns nu doar în Ucraina, ci și în Rusia. Subiectul este luat în discuție de Comisia de control, însă nu este chemat nimeni din serviciu.

George Maior declară că a fost vorba despre „o acțiune clasică de spionaj, documentată de SRI” și că arestarea și ancheta reprezintă „un segment dintr-o operațiune mult mai complexă realizată de Direcția Generală de Contraspionaj a SRI”.

Arestarea lui Zikolov provoacă reacții dure la Kiev, care expulzează la rându-i doi diplomați români.

Ianuarie 2009. „Elvis” Săftoiu trage în Băsescu. Claudiu Săftoiu, fost șef al SIE, susține la Antena 3 că a aflat „de intervenții politice care se bazează pe informații și interceptări ilegale, acum un an, acum doi ani” și că a aflat „de la președintele României că el știa ce vorbeau Iliescu și Mircea Geoană”. Întrebat ce dovezi are pentru afirmația privind interceptările ilegale de care beneficiază președintele Traian Băsescu, Săftoiu a menționat că se bazează pe „monitorizări de presă”.

SRI neagă și precizează că nu a fost solicitat și nu a pus la dispoziția președintelui date și informații privind discuții politice între Mircea Geoană și Ion Iliescu sau între orice alte persoane și că interceptările realizate de serviciu vizează exclusiv securitatea națională și nu activități politice.

Purtătorul de cuvânt al Președinției, Valeriu Turcan, califică declarațiile lui Săftoiu drept iresponsabile, iar Traian Băsescu declară că așteaptă dovezi de la Săftoiu, altfel rezervându-și dreptul de a-l da în judecată. Comisia de Control al SRI nu intervine în acest caz.

Aprilie 2008. Închisorile CIA nu există în România. Senatul adoptă Raportul Comisiei de anchetă cu privire la centrele CIA din România. Concluziile sunt că așa ceva nu a existat în România. În 2014, un raport al CIA cerut de Congresul american arată că ele au existat.

Raportul parlamentar are anexat un document remis de directorul SRI de la acea vreme, Radu Timofte, în care se arată că Serviciul Român de Informații „nu deține informații care să ateste existența unor astfel de centre de detenție în țara noastră”.

De asemenea, SRI mai arată că nu deține date privind implicarea vreunui oficial român în privarea secretă de libertate a uneia sau mai multor persoane în transportarea acestora pe teritoriul național. De asemenea SRI spune că nu are date în privința unor „atentate/acțiuni de instigare/implicare de către agenții străine de informații a oficialităților române în activitățile de această natură”.

Ianuarie 2008. Scandalul Hayssam-„Profesorul”. Sunt publicate în presă interceptări între procurorul Ciprian Nastasiu și Omar Hayssam, care l-a sunat pe procuror de mai multe ori în iulie 2006, de pe un număr din Liban. Comisia de control cere informații de la SRI în acest caz, pentru a stabili dacă interceptările au fost realizate de SRI și dacă au existat mandate pentru ele. Se află că interceptările au fost făcute la solicitarea Parchetului, care investiga fuga lui Omar Hayssam din România și că acestea au fost desecretizate pentru dosarul trimis în judecată.

Se insinuează că „Profesorul” ar fi președintele Traian Băsescu, care ar fi știut de fuga lui Omar din țară. „Dar, părerea mea, cum a procedat Profesorul foarte bine, că a sarit la gâtul lor chiar dacă și-a sacrificat niște oameni pe care, în afară de șeful dumneavostră (Ilie Botoș-n.r), meritau ei”, spune sirianul.

„O să vorbim multe și chestiunile alea cu … măgăria aia când a venit Profesorul că au dejucat un atentat la viața lui, că au făcut, că au dres, toate sunt niște minciuni”. Conform Mediafax, în 24 ianuarie 2006, când Traian Băsescu se afla în vizită la Focșani, un telefon anonim anunța prezența unei bombe în Prefectura Vrancea, dispozitivul găsit nefiind periculos.

Hayssam mai spune: „Puteți să-i transmiteți lui dom’ profesor, dacă găsește o strategie de a folosi această chestiune în favoarea lui, într-un fel sau altul, nu-i niciun fel de problemă. Așa cum încearcă s-o folosească alții împotriva lui, deci, pentru el aș face orice”. În continuare, Hayssam mai spune ca „Profesorul” trebuie să urmărească „pe cine propun acuma ceilalți pentru posturile vacante” – șefii serviciilor secrete care demisionaseră în urma scandalului fugii.

„E liniște totală, nici cerul nu știe pe unde sunt. Nu voi scoate capul până nu discut cu dumneavoastră și dacă aveți vreo indicație de la dom’ Profesor, altfel niciun fel de problemă”, mai spunea Hayssam.

Septembrie-Octombrie 2007. SRI face note despre politicieni pentru Băsescu. Grupul de Investigații Politice al lui Mugur Ciuvică publică 13 note informative ale Grupului de evidență al SRI, care îl informează pe Traian Băsescu despre „adversarii politici”. Comisia închide problema cu un raport care arată că, deși personajele vizate sunt opozanți declarați ai lui Băsescu, nu poate fi vorba despre „poliție politică”.

Era vorba despre informări despre comentarii, afirmații și intenții publice ale lui Teodor Meleșcanu, Petre Roman, Codruț Șereș, grupul de la Cluj din PSD, Călin Popescu Tăriceanu sau Norica Nicolai. Ele fuseseră întocmite în perioada 2005-2006 și erau semnate de fostul șef al Grupului de Evidență din SRI, Vasile Stanciu, dar una este semnată și de prim-adjunctul SRI, Florian Coldea. Ele erau adnotate cu mențiunea „Inf. Președinte”.

Comisia SRI a ajuns la concluziile sale spunând că anexele acestor note informative, care arătau cum au fost realizate de SRI, au fost distruse de serviciu, ca urmare a procedurii interne normale, astfel că Comisia nu se poate pronunța pe acuzația de poliție politică. „Trebuie să luăm de bune aceste declarații”, a spus Radu Stroe, președintele de la acea vreme al Comisiei.

18 aprilie 2007 – iunie 2007. Scandalul bilețelelor lui Coldea despre judecătorii CCR. Pe 18 aprilie 2007, după ce Curtea Constituțională respinge ca neconstituțională propunerea de susendare din funcție a președintelui Traian Băsescu, președintele PSD Mircea Geoană anunță că are dovezi că judecătorii CCR au fost șantajați de Băsescu, cu ajutorul SRI. Geoană afirmă că Băsescu le-a cerut SRI, SIE și serviciului secret al MAI să caute în bazele de date și în arhive date compromițătoare despre unii judecători CCR.

Geoană arată trei bilete semnate de Florian Coldea, referitoare la anumite dosare de arhivă pe numele judecătorilor Ion Predescu, Nicolae Cochinescu și Aspazia Cojocaru: „Ion Predescu Dosar Fond „X” (urmărire informativă) Dolj (predat CNSAS = P.V. 50975/02.10.2002); Nicolae Cochinescu – Dosar Fond „Y” Penal /Timiș predat Procuraturii Militare Timiș (P.V. nr. 79/1991); Cojocaru Aspazia (2 file/note legate de Rodica Stănoiu, id în dosare terțe) – a fost la CNSAS (se pare Pol. Politică)”.

Conducerea SRI, inclusiv Maior și Coldea, este chemată în Comisia de control, iar SRI declanșează o anchetă internă, pe perioada căreia Coldea este suspendat din funcție. Generalul declară că este vorba despre niște „note de birou”, neclasificate, care nu se știe cum au fost scurse în public, la Mircea Geoană. Concluzia anchetei interne a SRI a fost că nu a existat poliție politică în serviciu.

În mai 2007, Traian Băsescu, suspendat din funcție, declară că nu a folosit SRI pentru așa ceva. „Nu vă puneți problema că ar putea fi vorba de ceva mult mai meschin decât atât?, a spus Băsescu. El a dat asigurări că, dacă revine în funcție, va face tot posibilul să afle cum s-a întâmplat această scurgere de informații.

În iunie 2007, Comisia finalizează Raportul pe acest scandal, stabilind ca și SRI că nu a fost vorba despre poliție politică. Radu Stroe îi recomandă însă lui Florian Coldea să își dea demisia, lucru care nu se întâmplă. Raportul cere măsuri disciplinare față de cei din cauza cărora a avut loc scurgerea de informații.

Ulterior, surse din SRI declară pentru Mediafax că acest scandal a fost orchestrat de vechea gardă de generali din SRI, pentru a-i compromite pe noii șefi George Maior și Florian Coldea. Un adjunct al șefului SRI, generalul Ionel Marin, este trecut la scurt timp în rezervă de Traian Băsescu.

Iulie-Octombrie 2006. Fuga lui Omar Hayssam din România. Dispariția din România a omului de afaceri sirian Omar Hayssam, acuzat de orchestrare a răpirii, în 2005, a trei jurnaliști români în Irak, cutremură serviciile secrete. Șefii SRI, SIE și „Doi și-un sfert” – Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, își dau demisiile. La SRI vine noua gardă – George Maior și Florian Coldea.

Pe 30 iunie Omar Hayssam părăsește România, se va dovedi mai târziu, la bordul unui vapor încărcat cu berbecuți. El fusese eliberat din închisoare pe caz de boală, fiind operat de cancer la colon. El nu s-a mai prezentat la ședințele de judecată ale dosarelor sale unde era acuzat de infracțiuni economice, iar avocații săi susțin că se află la un sanatoriu. Pe 19 iulie, instanța cere arestarea lui Hayssam, iar a doua zi autoritățile încep să îl caute, aflându-se că sirianul nu mai este în România.

În octombrie, Comisia de Control finalizează Raportul în cazul acestui scandal. SRI este găsit fără vină, pentru că DIICOT, parchetul care instrumenta dosarul lui Hayssam, nu solicitase serviciului să prelungească supravegherea informativă a sirianului și după ce fusese eliberat din închisoare, în aprilie.

„Cu privire la obligațiile SRI după declanșarea urmăririi penale împotriva lui Omar Hayssam, comisia a constatat că Serviciul a sprijinit acțiunile Parchetului General și ale DIICOT prin expertize, rapoarte și activități specifice solicitate potrivit legii. După punerea în libertate, DIICOT nu a mai solicitat SRI să-l monitorizeze pe Hayssam, astfel încât, după declanșarea urmăririi penale, SRI nu-i mai reveneau responsabilități în urmărirea inculpatului”, arată raportul Comisiei SRI, care mai arată că Omar era supravegheat de SRI încă din 1995, din cauza infracțiunilor sale economice, lucru care a dus la 5 dosare penale pe numele sirianului.

Hayssam era urmărit penal nu doar pentru terorism, ci și pentru trafic de armament, pentru afacerea Foresta Nehoiu, privatizarea IPRS Băneasa, precum și afacerea Volvo.

În septembrie 2006, George Maior și Claudiu Săftoiu devin noii șefi ai SRI, respectiv SIE, în urma acestui scandal.

Mai 2006. SRI gafează cu gripa aviară. Serviciul este chemat în Parlament pentru bâlbele din scandalul gripei aviare. În contextul izbucnirii unor focare de gripă aviară în România, SRI întocmește un raport în care analizează cum s-a ajuns aici. Rezultatul: „Ne-am dus în penibil cu nota de informare a SRI”, spune președintele Traian Băsescu.

SRI dă vina pentru gripa aviară pe importuri din Ungaria, Slovacia și Olanda, însă aceste lucruri nu se confirmă, iar comunitatea internațională reacționează dur. SRI revine și anunță că a fost o confuzie, între pui de găină și cei de curcă. Comisia de control nu se sesizează.

Iunie 2002. Stelian Tănase acuză SRI de poliție politică, în 1991. Publicistul Stelian Tănase acuză SRI că a făcut poliție politică și publică documente care arată că SRI a interceptat în 1991, în contextul Mineriadei, convorbirile telefonice a 13 persoane publice, printre care Stelian Tănase, Sorin Roșca Stănescu, Marian Munteanu, Dumitru Iuga sau Bogdan Hossu. Comisia de control se autosesizează și cheamă pentru explicații conducerea SRI.

SRI arată că documentele sunt solicitări de interceptări către Parchetul militar și că acestea au fost aprobate, deci nu poate fi vorba de poliție politică. SRI explică faptul că interceptările „s-a derulat în contextul realităților sociale de la acel moment, cînd existența instituțiilor democratice ale statului era pusă în pericol”.

Februarie 2002. Scandalul SRI-Sorin Ovidiu Vîntu. Omul de afaceri Mihai Iacob acuză SRI că joacă cu Sorin Ovidiu Vîntu, furnizându-i informații secrete, dat fiind că Victor Velișcu, consilier pe probleme logistice al șefului SRI, Radu Timofte, a lucrat la grupul Gelsor al lui SOV.

Comisia SRI apreciază însă că SRI nu este implicat în conflictul dintre cei doi oameni de afaceri și că Radu Timofte a fost imparțial, iar Departamentul economic al SRI a cules informații despre grupul Gelsor al lui SOV, făcându-și treaba atât în cazul rapoartelor cu privire la firmele lui Iacob, cât și ale lui SOV.
Comisia spune că nu a găsit dovezi pentru scurgeri de informații către SOV. Totuși, Ionel Birideci, șeful Diviziei de protecție și pază din SRI, a declarat comisiei că în jur de 300 de rezerviști din structurile de informații ale SRI lucrau la SOV, în afara celor 39 aflați pe lista lui Mihai Iacob, pe care acesta o dăduse publicității.

2001. Scandalul Timofte-KGB

În presă apare un raport al SRI conform căruia șeful SRI Radu Timofte ar fi fost colaborator al KGB. Totul se dovedește a fi un fals, iar 6 ofițeri SRI sunt dați afară și unii sunt cercetați de Parchetul Militar.

Ancheta internă a SRI a stabilit că documentul respectiv a fost elaborat în 1993 și reluat, ulterior, în 1998 și 2000 și că directorului instituției, Radu Timofte, a fost inclus „abuziv”, alături de alte personalități, într-un material „fabricat la ordin” de cadre SRI.

SRI îi dă afară pe generalul Bujorel Iamandi, șef al Diviziunii de Protecție, pe colonelul Constantin Sprianu, șeful SRI Suceava, pe colonelul Marin Gheorghe, locțiitorul șefului Diviziei Contraspionaj, pe locotenent-colonelul Lucian Vasileniuc, fost locțiitor al șefului Diviziei de Apărare a unității și integrității teritoriale, pe colonelul Paul Iordache, șeful Diviziei Generale Contraspionaj, și pe locotenent-colonelul Dan Corduneanu, șeful SRI Neamț.

Concluzia comisiei SRI este că documentul „nu are nici o bază reală, conține falsuri și sugerează interpretări tendențioase”, fiind vehiculat, „nu întîmplător”, în împrejurări legate de unele intervenții publice ale lui Radu Timofte.

1997. Lista de acoperiți ai lui Adrian Severin. Ministrul de Externe Adrian Severin susține că are o listă cu lideri de partide și directori de ziare care sunt agenți ai unor servicii secrete străine. Comisia de control al SRI susține că nu se poate autosesiza decât dacă SRI află, în urma unei anchete interne, că există o scurgere de informații la nivelul serviciului.

Mai 1996. CV Tudor și un căpitan SRI ies cu interceptări. Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor îl prezintă publicului pe căpitanul SRI Constantin Bucur, ofițer la unitatea specială „T”, care i-a furnizat acestuia 10 casete cu înregistrări ale SRI cu convorbiri telefonice ale unor politicieni și ziariști. Ofițerul precizează că a recurs la acest gest pentru că această practică ilegală a SRI nu a încetat niciodată.

Virgil Măgureanu, șeful SRI, susține că Bucur răspundea de supravegherea tehnică a ascultării, cu forme legale, a unor convorbiri telefonice și a sustras înregistrări pe care le-a dat lui Vadim. Ofițerul SRI a fost dat afară din serviciu și trimis în judecată pentru furt și transmitere de informații secrete. Comisia SRI nu intervine.

Ani mai târziu, Bucur și Mircea Toma de la Academia Cațavencu, care s-a numărat printre cei ascultați de SRI, au fost despăgubiți de statul român, printr-o decizie CEDO care le-a dat dreptate.

1995-1996: Terasa Anda. Agenții SRI sunt deconspirați de ziariștii Ziua. În iunie 1995, la „Terasa Anda” din București, doi ofițeri ai SRI, maiorul Ionel Poporoagă și plutonierul Ion Tinca, au fost surprinși de ziariști ai cotidianului „Ziua”, în timp ce ziarista aceluiași cotidian, Tana Ardeleanu, se afla la o masă a localului. În presă izbucnește un imens scandal despre SRI-ul condus de Virgil Măgureanu care filează ziariștii.

Comisia SRI a audiat mai mulți oficiali și a ajuns la concluzia că SRI nu a oferit explicații convingătoare despre acest caz. SRI a susținut că cei doi agenți se aflau în misiune de documentare, în cadrul unei operațiuni de contraspionaj, însă Comisia nu este convinsă de acest lucru. Cu alte cuvinte, ei ar fi crezut că urmăresc spioni, când de fapt cei urmăriți erau ziariști. Tana Ardeleanu publicase în Ziua o serie de articole despre Ion Iliescu.

Comisia a reținut că pentru astfel de urmăriri de contraspionaj, nu era nevoie de autorizații din partea Parchetului.

Decembrie 1995. Virgil Măgureanu își publică dosarul de Securitate. Șeful SRI Virgil Măgureanu își publică dosarul de colaborator al Securității în Evenimentul Zilei, din care reiese că a lucrat cu Securitatea din 1963 în 1964. Măgureanu susține că a recurs la acest gest pentru ca „toate lucrurile să fie clare”.

Comisia SRI se întrunește pentru a verifica dacă acest gest are consecințe legale, însă nu există efecte asupra SRI sau a lui Măgureanu.

1994. Măgureanu și minerii. Virgil Măgureanu, șeful SRI, ține un discurs în fața minerilor din Valea Jiului, care intraseră în grevă. Comisia SRI l-a audiat pe Măgureanu și a concluzionat că directorul SRI și-a depășit atribuțiile.

Inchide