Sute de tratamente cu preț accesibil ar putea dispărea de pe piața din România

Companiile farmaceutice, membre ale Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), anunță că românii riscă să se confrunte cu o nouă criză de tratamente. Aceștia precizează că sute de medicamente cu preț accesibil riscă să dispară de pe piață

APMGR spune că această situație ar putea apărea în contextul în care Guvernul, reprezentat de Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice, a respins orice propunere formulată de reprezentanții industriei producătoare de medicamente generice cu privire la modificarea taxei clawback.

„Nu mai putem participa la discuții în care se aude o singură voce și în care singurul interes este cel financiar, ignorându-se efectele economice și sociale deosebit de grave pe care această taxă le produce”, a declarat Laurențiu Mihai, director executiv APMGR.

ULTIMA ORĂA început protestul AUR din fața Primăriei Capitalei. Aproximativ 150 de persoane scandează “Uniți cu toți /Să scăpăm de hoți”

10:50

FLASH NEWSPolitico: De ce Europa nu poate desemna un singur negociator care să-l înfrunte pe Putin. Cine va reprezenta UE la discuțiile de pace

10:39

Pentru a preveni apariția unei crize de medicamente, Laurențiu Mihai cere împlicarea personală a primului ministru Victor Ponta și a ministrului Finanțelor Publice Florin Georgescu „pentru deblocarea situației”.

APMGR: Actuala formă a taxei clawback limitează accesul pacienților români la medicamente

Reprezentanții Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România susțin că principalul argument al Guvernului pentru a menține taxa de clawback în formula actuală este îndeplinirea acordului cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, companiile membre APMGR au cerut celor două instituții să se pronunțe public asupra menținerii acestei taxe în forma actuală.

„Refuzăm să credem că FMI și CE susțin o soluție care duce în mod clar la limitarea accesului românilor la medicamente și la distrugerea industriei farmaceutice locale”, a declarat Mihai, director executiv APMGR.

Producătorii de medicamente generice au cel mai mult de suferit de pe urma acestei taxe, în ciuda faptului că au o contribuție importantă la economia reală – în total, activitățile lor asigură 8.000 de locuri de muncă în România și aduc o contribuție însemnată la finanțele publice prin impozite directe și indirecte. Intrarea în insolvență a acestor producători înseamnă sfârșitul industriei românești de medicamente, se mai arată în comunicatul APMGR.

Pentru majoritatea producătorilor de medicamente generice, evitarea insolvenței nu se va putea face decât prin re-evaluarea portofoliului de produse, renunțându-se la acele medicamente compensate care, din cauza nivelului taxei clawback, au ajuns sub pragul de rentabilitate.

În plus, APMGR a solicitat companiei de cercetări de piață CEGEDIM să identifice primele 100 de medicamente care riscă să dispară de pe piață ca urmare a aplicării taxei clawback în forma actuală.

„Medicamentele care riscă să dispară de pe piață acoperă toată plaja de afecțiuni. Nu putem spune că există o categorie aparte de pacienți care va fi mai afectată de dispariția acestor tratamente. Medicamentele care ar putea dispărea fac parte atât din gama celor destinate tratamentelor din oncologiei, cardiologiei sau boli metabolice, precum este cazul diabetului”, a declarat pentru gândul Bogdan Barbu, reprezentant CEGEDIM.

Măsurile care ar putea preveni criza de medicamente

Companiile membre APMGR susțin că criza de medicamente poate fi prevenită dacă vor fi adoptate următoarele principii în construirea unei taxe clawback sustenabile de către industrie:

● Taxa trebuie să fie previzibilă și plafonată la o valoare maximă realistă și accesibilă producătorilor de medicamente generice;

● Utilizarea mecanismului claw back pentru controlul creșterii disproporționate a vânzărilor de medicamente și nu pentru acoperirea unui deficit al bugetului public; 

● Baza de calcul a taxei trebuie să fie prețul de vânzare al producătorului, nu prețul de raft;

● Consumul real din anul anterior trebuie să fie suma de referință folosită la calcularea taxei;

● Termenele de plată ar trebui să fie corelate cu termenele de decontare – un plan clar definit de reducere a acestor termene la maximum 60 de zile;

În plus, aplicarea unei noi taxe clawback trebuie să se facă numai după o revizuire a calculului pentru primele două trimestre ale anului 2012.