TB: Medicii din dosarul rețetelor au prejudiciat interesele pacienților, urmărind câștiguri

„Datele referitoare la fapte și la modul de comitere al acestora justifică luarea măsurii preventive privative de libertate față de aceste două inculpate. Sub acest aspect, judecătorul reține că natura infracțiunilor care se presupune că au fost săvârșite, modul în care acestea ar fi acționat ce conturează un grad ridicat de pericol social concret al faptelor pentru care inculpații sunt cercetați. Totodată, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie apreciat în actualele condiții de sociale”, se precizează în motivare.

În privința inculpatei Doina Spătaru, medic la Institutul Oncologic Fundeni, instanța a apreciat că în cauză există probe și indicii că inculpata a săvarșit faptele pentru care este în prezent cercetată, astfel cum au fost prezentate mai sus. „Cu privire la pericolul concret pe care îl reprezintă pentru societate lăsarea în stare de libertate a inculpatei, instanța are în vedere că dispozițiile legale nu au fost respectate, că situațiile de excepție în ceea ce o privește pe inculpată reprezintă o uzanță iar în momentul cand este dublată de nesinceritate, actele medicale sunt cu atat mai grave cand se urmărirește obținerea unui folos material. Or, în cauză în raport de modalitatea concretă de comitere a faptelor, de repetabililtatea și ușurința cu care inculpata a acceptat să -și încalce normele deontologice dar și cele legale, este evident că lăsarea în stare de libertate a inculpatei prezintă pericol pentru ordinea publică”, au arătat magistrații, în motivare.

MILITAR Trump l-a îndemnat pe Zelenski să încheie urgent războiul cu Rusia, dar susține emiterea de noi sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului

00:00

ALEGERI Parlamentul de la Sofia a decis ca următoarele alegeri pentru președinția Bulgariei să aibă loc pe 25 octombrie 2026

23:37

Referitor la inculpata Simona Ana Mudava Comănoiu, medic la Spitalul „Alexandru Obregia” din București, Tribunalul a reținut că aceasta a avut o atitudine total nesinceră în fața instanței de judecată, comportamentul său fiind contrazis de declarațiile martorilor, declarații ce sunt confirmate de înscrisurile și procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice. „Ca atare, mijloacele de probă existente la dosarul cauzei susțin acuzațiile aduse inculpatei, că aceasta a eludat normele legale fără a recunoaște încercand să nege probele din dosar în sensul că prescria rețete medicale pentru a obține avantaje materiale este cu atat mai grav pentru societate întrucat lezează interesul pacientului”, s-ar arătat în același document.

Potrivit judecătorilor, împrejurările concrete în care se reține că ar fi fost săvârșite faptele, precum și circumstanțele personale ale inculpatelor, „justifică concluzia potrivit căreia că lăsarea în libertate a celor două inculpate prezintă pericol concret ridicat pentru ordinea publică”.

„Este adevărat că numai gravitatea faptelor comise nu poate fi socotită în sine, ca reprezentând pericol pentru ordinea publică, dar nici nu poate fi ignorat faptul că inculpatele au prejudiciat interesele pacienților”, se mai arată în motivare.

Potrivit procurorilor, Doina Spătaru este cercetată pentru o infracțiune de înșelăciune în formă continuată, șapte infracțiuni de înșelăciune și fals intelectual și o infracțiune de luare de mită în formă continuată. În perioada septembrie 2011 – martie 2012, susțin anchetatorii, ea a indus în eroare Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), în sensul că a prescris 184 rețete pentru un medicament antivomitiv, cu valoarea compensată totală de 121.016,92 lei, care au fost decontate la CASMB, precum și un număr de opt rețete pentru un alt medicament, cu valoarea compensată totală de 4.615 lei, care nu a mai fost decontată la CASMB, întrucât rețetele au fost ridicate de organele de poliție, toate aceste rețete nefiind prescrise în mod real pentru pacienții vizați și nefiind înmânate acestora. Rețetele astfel prescrise au fost înaintate spre decontare către CASMB.

Simona Ana Mudava Comănoiu este cercetată pentru înșelăciune în formă continuată și luare de mită în formă continuată. Aceasta este acuzată că a eliberat 24 de rețete false (fără acoperire într-o situație reală, eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați si care nu solicitaseră vreun tratament) și cu valoarea compensată totală de 8.986,05 de lei, potrivit procurorilor. În plus, Comănoiu a primit de la farmacista Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, și ea arestată în acest dosar, și de la o invinuită sume de bani și produse în valoare de 3% din valoarea compensată a tuturor rețetelor prescrise de ea și eliberate în cele două farmacii menționate, respectiv 4.385,92 de lei.

Doina Spătaru și Simona Ana Mudava Comănoiu au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, în timp ce, în cazul unei alte persoane (Carmen Badea), TB a dispus interdicție de a părăsi localitatea.

„În ceea ce o privește pe inculpata B.C., instanța apreciază că deși pentru faptele pentru care este cercetată legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani, nu este îndeplinită cea de-a două condiție a art. 148 lit f Cpp în sensul că lăsarea sa în stare de libertate nu poate prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât activitatea sa infracțională este mai puțin laborioasă, aceasta a adoptat o atitudine parțial sinceră în fața instanței de judecată, în sensul că, deși a recunoscut și regretat faptele comise, a menționat că medicamentele erau pentru familia sa, această susținere fiind contrazisă de probele existente la dosarul cauzei”, se arată în motivare.

Tot în dosarul eliberării de rețete false, TB a decis, în 10 octombrie, arestarea preventivă a nouă persoane – Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Maria Mirabela Sescu, Anca Mihaela Solomon și Claudia Elena Șerban -, în timp ce Sorin Gelu Pătrașcu, Mirela Gabriela Mihai și Laurențiu-Aurelian Sescu au primit interdicție de a părăsi Capitala timp de 30 de zile.

Cei 12 fuseseră reținuți în 9 octombrie de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre persoanele reținute sunt mai mulți șefi de farmacii din lanțul Dona, un medic psihiatru și administratori ai unor firme.

Potrivit procurorilor, medici și farmaciștii din cadrul aceleiași rețele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor rețete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Medicii acuzați că falsificau rețete prescriau tratamente pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați, apoi le trimiteau unor farmaciști din cadrul aceleiași rețele farmaceutice, în baza unor înțelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor și le decontau la CNAS, banii fiind spălați prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.

Totodată, farmaciștii implicați obțineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obțineau prime în plus față de salariu, susțin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârșitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a rețetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria rețete cu acoperire într-o situație reală, în urma consultării reale a pacienților.

„Ulterior, în baza unei înțelegeri prealabile cu farmacistul și prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuțiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte rețeta la o anumită farmacie, direcționându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, și nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna rețeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că rețeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului”, au precizat procurorii.

Și în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a rețetelor false eliberate.

Peste 4.000 de rețete false au fost eliberate de medicii acuzați de corupție și înșelăciune pe numele unor pacienți care nu au fost consultați și nici un au solicitat vreun tratament, unii dintre „beneficiarii” tratamentelor administrate de aceștia fiind persoane decedate. Procurorii care instrumentează ancheta în cazul eliberării rețetelor false au descoperit că medicii cercetați în acest caz au întocmit peste 4.000 de astfel de rețete, au declarat oficiali din Parchetul Capitalei.

În acest dosar, din luna martie 2012 până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane în numele cărora au fost emise rețete, au precizat procurorii.