Toader face noi dezvăluiri. Despre recursul compensatoriu: Camera Deputaților a suplimentat zilele de la 3 la 6/ Fostul ministru: Nu mă războiesc cu nimeni. Îmi doresc aflarea adevărului

Redactor:
Dora Vulcan
Toader face noi dezvăluiri. Despre recursul compensatoriu: Camera Deputaților a suplimentat zilele de la 3 la 6/ Fostul ministru: Nu mă războiesc cu nimeni. Îmi doresc aflarea adevărului
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, continuă seria dezvăluirilor privind actele promovate de MJ, după ce PSD i-a retras sprijinul politic iar el și-a dat demisia. Toader spune că MJ a propus 3 trei zile în legea recursului compensatoriu, dar Camera Deputaților le-a suplimentat la 6.

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, continuă și sâmbătă seria dezvăluirilor începute pe Facebook, după demisia sa de la Ministerul Justiției, privind actele normative promovate de ministerul condus de el și vorbește, de astă dată, despre legea recursului compensatoriu „pe înțelesul tuturor”, explicând cum s-a ajuns la suplimentarea zilelor de la 3 la 6, pentru eliberarea deținuților care au beneficiat de legea promovată în mandatul său de ministru.

Toader spune, în seria intitulată „Arta manipulării”, că ministerul condus de el a propus ca, în vederea eliberării condiționate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiții necorespunzătoare, să se consideră executate 3 zile de pedeapsă, numai că suplimentarea acestor zile, cu o clemență de la 3 la 6 zile, a fost făcută de Camera Deputaților, care, deși a menținut propunerea sa, acceptată și de CSM și de Senat, a „transformat” cele 3 zile în 6.

Mai mult, criteriile de evaluare pentru eliberarea condiționată au devenit mai laxe, începând de la spațiul de deținere și până la condiții, mai spune fostul ministru.

„Camera Deputaților a menținut propunerea (…) însă cele 3 zile de pedeapsă au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv executate.
Dacă inițial, raportarea se făcea la spațiul de 3 mp pentru fiecare deținut, beneficiul s-a extins de către Camera Deputaților la 4 m pentru fiecare deținut, adăugându-se și alte criterii pe lângă cele referitoare la spațiu, și anume executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, prin acest lucru înțelegându-se cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene, relative la: cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză; lipsa accesului la activități în aer liber; lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație; lipsa temperaturii adecvate a camerei; lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă; existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție”, scrie Tudorel Toader, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.

Tudorel Toader a început joi seria dezvăluirilor făcute pe pagina sa de Facebook privind adevărul despre actele normative promovate de el ca ministru și a scris, cu privire la acuzațiile că ministerul condus de el ar fi refuzat avizarea celor două OUG privind modificarea codurilor penale, că Ministerul Justiției ar fi trebuit să fie inițiator și că motivele așa zisei „neavizări”, care i-a fost imputată de conducerea PSD la retragerea sprijinului politic, au ținut, de fapt, de lipsa urgenței acestor ordonanțe.

Refuzul lui Tudorel Toader de a da ordonanță de urgență pe Codul penal și pe cel de procedură penală l-a costat funcția de ministru al Justiției. Luna aceasta, liderii PSD au decis, în ședința Comitetului Executiv Național al partidului, retragerea sprijinului politic pentru Tudorel Toader, ca ministru al Justiției, reproșându-i acestuia faptul că ministerul condus de el a întârziat avizele pentru anumite proiecte care trebuiau implementate, dar și faptul că nu a înaintat ordonanțe de uregnță pentru transpunerea în Codul Penal și Codul de Procedură Penală a prevederilor declarate constituționale de către judecătorii Curții Constituționale.

Una din legile controversate promovate de minister sub conducerea sa a fost și legea recursului compensatoriu, care a dus la eliberarea din închisoare a 14.402 deținuți eliberați pe baza recursului compensatoriu. Dintre aceștia, 742 au revenit în pușcărie. Toader a fost criticat în spațiul public pentru criteriile extrem de generoase care au dus la eliberarea acestora în societate, fără un studiu de impact al legii și fără asigurarea unor condiții minime de reintegrare în societate.

Postarea fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, făcută sâmbătă, pe pagina sa de Facebook:

Din seria „Arta manipulării” !

Redistribuirea unui material postat pe fb, în data de 15.01.2019 !

Poate fi citit în completarea celui postat în cursul zilei de ieri, preluat din Cotidianul.

Parcursul adoptării legii privind recursul compensatoriu – pe înțelesul tuturor !

I. La data de 17.11.2016, prin adresa nr. 68/86950, ministrul Justiției, Raluca Prună, a înaintat către CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf

II. La data de 29.11.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege.
La punctul 2 din aviz se prevede că: „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate. În opinia Plenului, compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător”.
În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf

III. La data de 31.01.2017, Proiectul de lege a fost transmis de Guvern către Senat, prima cameră sesizată.
În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015AD.pdf

Forma inițială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiționate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiții necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deținut,
În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015FG.pdf
Senatul și-a însușit propunerea CSM, în sensul că cele 3 zile să fie considerate efectiv executate, propunere acceptată și de către PNL !

IV. Camera Deputaților a menținut propunerea CSM, acceptată de către Senat, însă cele 3 zile de pedeapsă au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv executate.
Dacă inițial, raportarea se făcea la spațiul de 3 mp pentru fiecare deținut, beneficiul s-a extins de către Camera Deputaților la 4 m pentru fiecare deținut, adăugându-se și alte criterii pe lângă cele referitoare la spațiu, și anume executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, prin acest lucru înțelegându-se cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene, relative la: cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză; lipsa accesului la activități în aer liber; lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație; lipsa temperaturii adecvate a camerei; lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă; existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
Cu adresa nr. 106/86950 din 14.04.2017, Ministerul Justiției și-a exprimat dezacordul, în sensul că Proiectul de Lege se îndepărtează de la rațiunea avută în vedere de către inițiator.

Astfel, prin punctul de vedere exprimat în scris, ministerul justiției s-a exprimat în sensul că:
„1. Forma Senatului (care a preluat opinia CSM) propune o abordare de politică execuțional penală total diferită față de filozofia proiectului, care avea în vedere utilizarea liberării condiționate ca o garanție a faptului că, pe de o parte, mecanismul compensatoriu nu se va aplica automat, fără o analiză separată a fiecărui deținut, iar pe de altă parte, că nici un deținut nu va beneficia de acest mecanism si nu va fi pus mai repede în libertate fără să fi îndeplinit cerințele de reparare a prejudiciului și cele privind comportamentul, prevăzute în instituția liberării condiționate. Textele propuse sunt, de altfel insuficiente prin raportare la noua abordare, fiind necesare, în opinia noastră, și alte texte de corelare, inclusiv în Codul penal.
De asemenea, completarea Codului penal cu un nou articol art.55 indice 1 este de natură să creeze dificultăți practice cu privire la natura juridică a textului introdus în Cod, în antiteză cu propunerea Guvernului care reglementa această procedură de acordare a unor zile-câștig în cadrul instituției liberării condiționate, cu toate consecințele ce rezultau din această abordare.
2. Textul inițial al Guvernului propune cele 3 zile prin raportare la singurul exemplu analizat de către CEDO – cel al Italiei, față de care instanța de contencios convențional nu a formulat critici.
Referitor la propunerea privind reducerea cu aproape 1/3 a pedepsei (9 sau chiar 10 zile la 30 zile executate în condiții de supraaglomerare) este excesivă riscând ca pedeapsa aplicată de către instanță să nu își poate atinge scopul (mai ales în condițiile în care Codul penal prevede unele fracțiuni obligatorii de executat – art. 100 C.p). Se ajunge în acest fel la reduceri semnificative de pedeapsă, astfel încât există riscul ca aceasta să nu își atingă scopul, dar nici funcția de exemplaritate, creându-se o aparență de impunitate. Astfel, un deținut care a executat 10 ani dintr-o pedeapsă mai mare, pronunțată pentru o serie de infracțiuni grave (omor calificat, trafic de persoane, de droguri, terorism etc.) va beneficia, de plano, de o reducere a pedepsei de aprox. 3 ani raportat la cei 10 ani deja executați, la care se vor adăuga eventualele zile-câștig acordate în urma prestării unor activități lucrative.
3. Susținem forma Guvernului:
Art. 951. Compensarea în cazul executării pedepsei într-un spațiu necorespunzător.
(1) În vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spațiul necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. „

În acest sens, Ministerul Justiției a luat în considerare și studiul de impact transmis cu adresa nr. 31310/2017 de către Administrația Națională a Penitenciarelor.

V. În controlul a priori, Curtea Constituțională a fost sesizată pentru neconstituționalitatea legii.
Cu adresa nr.2/44292 din 7 iunie 2017, transmisă către Guvern, Ministerul Justiției s-a exprimat în sensul că sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată.
La data de 5.07.2017, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este constituțională în raport de criticile formulate.
În acest sens a se vedea:
https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_515_2017.pdf

Concluzionând:

Proiectul de lege a fost inițiat sub guvernarea anterioară.
CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiționată.
Senatul și-a însușit propunerea venită de la CSM.
Camera Deputaților a înlocuit cele 3 zile cu 6 zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare.
Ministerul Justiției nu a fost de acord cu modificările propuse, luând în considerare și studiul de impact primit de la Administrația Națională a Penitenciarelor.
Camera Deputaților a extins beneficiul și pentru alte criterii.
Curtea Constituțională a fost sesizată în controlul a priori.
Ministerul Justiției s-a exprimat în sensul că legea este neconstituțională.

Tudorel Toader: Nu mă războiesc cu nimeni. Îmi doresc aflarea adevărului

Fostul ministru al Justiției a revenit sâmbătă dimineața, pe Facebook, spunând că vrea doar aflarea adevărului cu privire la unele proiecte sau legi, postarea venind în completarea celei ce face referire la recursul compensatoriu.

Nu imi propun sa fac „dezvaluiri”, dupa cum nu imi propun sa ma ” razboiesc” cu nimeni !
Imi doresc aflarea adevarului, dincolo de exageratele manipulari.
Spre exemplu-am relatat de nenumarate ori, despre initiativa, procedura si pozitionarile institutionale fata de Legea recursului compensatoriu !

PS: voi continua fara sa sterg !”, a scris Tudorel Toader, pe Facebook.

Inchide