În data de 5 iunie, Ucraina și-a cerut scuze Greciei pentru incidentul în care a fost descoperită o dronă navală lângă insula Lefkada. În aceeași zi, o altă dronă maritimă ucraineană a explodat în Portul Constanța, în jurul orei 10:30. Din fericire, nu au existat victime, dar a fost dată alarma generală pe întreg litoralul românesc. Ne aflăm în fața a două spețe nu numai îngrijorătoare, ci și asemănătoare. Drone ucrainene „rătăcite” ajung în apele teritoriale ale altor țări, iar pericolul este unul major.
Ceea ce surprinde, însă, este modul cel puțin ciudat în care au (re)acționat autoritățile din Ucraina.
Pare că liderul ucrainean Volodimir Zelenski a judecat cu două măsuri în aceste spețe alarmante asemănătoare în care chiar dronele Ucrainei au ținut capul de afiș.
În același timp, spre deosebire de România, Grecia a protestat vehement după incidentul din luna mai, iar tensiunile diplomatice dintre cele două țări s-au „aprins”. În România, subiectul „Ucraina” pare a fi tabu, iar un protest la nivel diplomatic a lipsit.
Tensiunile diplomatice dintre Grecia și Ucraina au izbucnit după ce, în data de 7 mai, pescarii grei au descoperit, surprinși, o dronă maritimă lângă insula Lefkadia.
Grecia a emis un protest diplomatic oficial către Ucraina – pe 3 iunie – cu privire la incident.
În acest protest oficial, Grecia a susținut că prezența dronei ucrainene reprezenta o amenințare pentru traficul maritim și ar fi putut duce la victime civile sau daune mediului.
Giorgos Gerapetritis l-a contactat și pe secretarul general al NATO, Mark Rutte. A discutat problema și cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, în timpul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai UE, la Limassol.
Grecia a efectuat, de asemenea, demersuri diplomatice oficiale către Kiev pe 28 și 29 mai, atât oral, cât și în scris, la Atena și Kiev.
„A fost rezultatul unor circumstanțe cauzate de agresiunea rusă continuă împotriva Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhii Tykhyi.
Acesta a adăugat că Kievul rămâne angajat față de dreptul internațional și siguranța maritimă și caută să prevină incidente similare în viitor.
Tykhyi a mulțumit poporului grec pentru „sprijinul ferm” acordat Ucrainei. A insistat în a spune că Kievul prețuiește foarte mult relațiile sale de prietenie cu Atena.
„Partea ucraineană este convinsă că acest incident, la fel ca evenimente similare din alte regiuni, demonstrează că agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare nu numai pentru țara noastră, ci și pentru statele vecine prietene, Europa și lumea în general”, a declarat Tykhyi.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2F8115945-mediafax_foto-mihai_pop_gmn-2-scaled.jpg)
Două incidente cu drone ucrainene, dar Volodimir Zelenski a prezentat scuze doar Greciei, nu și României / Foto – Mediafax
5 mai 2026. Portul Constanța – 10:30. O dronă maritimă ucraineană intră în modul „autodistrugere” și explodează. Pe lângă drona care s-a autodistrus în Portul Constanța, a doua dronă s-a detonat sub monitorizarea Gărzii de Coastă, în largul Portului Constanța.
Alte două au explodat la aproximativ 145 de km est de Constanța.
Scuzele au fost transmise doar Greciei. Pentru că Grecia a protestat vehement, în timp ce autoritățile române preferă o politețe exacerbată atunci când vine vorba despre vecinii ucraineni.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas și președintele Consiliului European, Antonio Costa, și-au exprimat solidaritatea cu România, vineri, după ce o dronă maritimă a explodat în portul Constanța. (detalii AICI)
Președintele Nicușor Dan a explicat, sâmbătă, că este greu de identificat traseul pe care a intrat drona ucraineană în port. Radarele convenționale de care dispune România nu pot detecta perfect semnalul dronelor de mici dimensiuni: „Drona este mică și nu poți să o vezi cu radarul mare. Ne adaptăm la o tehnologie nouă”, a spus Nicușor Dan.
„Tocmai faptul că este mică și nu poți să o vezi cu radarul este motivul pentru care nu poți să vezi la distanță mare traiectoria pe care ea a avut-o în timp.
Ancheta despre ce s-a întâmplat și cum au ajuns aceste drone lângă portul Constanța, asta e principala întrebare, un răspuns vom avea probabil într-un interval de 7-10 zile în urma culegerii altor tipuri de informații”, a promis Nicușor Dan.
România nu a înaintat un protest oficial către Ucraina, așa cum a făcut Grecia.
„O parte din discuția pe care am avut-o a fost despre elemente ale unui protocol care să funcționeze în situații ca aceasta”, a afirmat șeful statului român.
Imediat după sesizare, echipe specializate din cadrul MApN, SRI şi Poliţia de Frontieră s-au deplasat la faţa locului.
În jurul orei 10.25, a fost detectat un semnal de autodistrugere. Au fost luate măsuri urgente pentru evacuarea personalului angrenat în cercetare, închiderea zonei din port şi pentru stabilirea unei zone de siguranţă de 1 kilometru.
14:35 – a fost dezactivat Planul Roşu de Intervenţie. (mai multe informații AICI)
Potrivit comunicatului emis de MApN, în urma incidentului nu au fost raportate victime. Obiectul a fost descoperit în jurul orei 10:30 și, potrivit precizărilor, drona este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina.
„Drona maritimă din Portul Constanța nu a produs victime! Drona maritimă care a fost descoperită în acestă dimineață, 5 iunie, în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat, în jurul orei 10.30, fără a produce victime.
Zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, obiectul fiind, la acea oră, în curs de evaluare și de punere în siguranță. Drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina.
Facem precizarea că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre”, s-a precizat în comunicatul emis de MApN.
RECOMANDAREA AUTORULUI: