Tradiții și obiceiuri: ce trebuie să (nu) faci în prima zi de Paște

Se zice că Iisus, mergând într-o zi cu Apostolii, a tras la un om sărman, care, fiind om bun, i-a ospătat, i-a lăsat să se odihnească și le-a dat bucate pentru călătorie. Pe drum, apostolii au întrebat: Când va fi Paștele? Iar Iisus le-a răspuns: Atunci când în desăgile voastre veți găsi pâine de grâu. Ei s-au uitat în desagi și i-au răspuns: Avem pâine de grâu, dată de omul cel bun. Atunci bucurați-va, a spus Iisus, căci acum e Paștele. De atunci, e obicei la români să facă pască dospită de Paștele.

La început, creștinii -majoritatea iudei- prăznuiau Paștele o singură zi, îmbinând întristarea pentru Patimă Mielului cu bucuria pentru trecerea lui, prin post (ajunare zi) și privighere (seară), urmate de împărtășire și agapă pascală (către dimineață).

REACȚIE Ponta avertizează că Nicușor Dan poate rămâne blocat în „capcana” PNL + USR

10:00

EMISIUNI ‘’Cu Gândul la București’’ începe joi, 9 iulie, de la ora 17:00. Invitați: Alexandru Tufan și Bogdan Petrescu

10:00

Curând însă, increstinandu-se toate neamurile și fiind nevoiți, din nefericire, să se deosebească de iudeii necredincioși, care-i persecutau, creștinii au început să prăznuiască Paștele așa cum s-au petrecut evenimentele: vineri (Mielul-Patimă), sâmbătă (Trecerea la Iad) și duminică (Trecerea la viață). Această succesiune a evenimentelor a accentuat unilateral (celor două mari confesiuni creștine): fie tristețea (în Apus), fie bucuria (în Răsărit).

Pască se coace joi, vineri sau sâmbătă, tradițional fiind în ziua de sâmbătă. Totodată, în sâmbătă Paștelui, femeia poate să bată bărbatul (singură dată pe an când are voie, conform tradiției populare).

De Paște, este bine să te îmbraci cu o haina nouă. Îmbrăcămintea nouă , la fel că și apă , are un rol purificator.

În ziua de Paște nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă și te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să lucrezi cîmpul.

Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă și aprinsă în caz de boală, calamități naturale, supărări.

În dimineață de Paște e bine să privești prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului.

Un alt obicei spune că e bine să te speli pe față, tot în dimineață zilei de Paște, cu apă neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, semne ale sănătății, prosperității și sporului în toate.

În ziua de Paște nu se mănâncă oul cu sare, întrucât se spune că vei transpira tot anul.

Despre cocoșul sfințit de Paște se credea a fi o sursă de belșug, sănătate și dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoși la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cîntă primul cocoșul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoșii erau dați de pomană săracilor.

La masă de Paște e bine să mănânci mai întâi un ou, căci se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi
peste și pasăre, pentru a fi sprinten precum peștele și ușor că pasărea.

Cu cine ciocnești ouăle vopsite în ziua de Paște, te vei întîlni în lumea cealaltă.

Dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paște și nu se strică, vei avea noroc tot anul.

Se spune că, dacă de Paște se așază o bucățică de fier sub prag , va reprezenta protecție pentru casă.

Dacă prima persoană care îți intră în casă de Paște este bărbat, vei avea noroc tot anul.

De Paște, există credință că cerurile se deschid, permițând sufletelor celor morți să se întoarcă acasă, pentru a-și proteja rudee dragi.

Se spune că cei ce mor în duminică de Paște sînt scutiți de Judecată divină, sufletele lor ajungînd direct în rai.