Tragedia care a schimbat România. Cine și unde a greșit în criza de la Colectiv?

Raed Arafat a povestit cum a fost gestionată criza de la Colectiv.

UPDATE 14:15. O altă pacientă rănită în incendiul din Colectiv, Loredana Dărescu, a murit, vineri, în spitalul din Germania unde fusese transferată, fiind a 55-a persoană decedată în urma incendiului de acum două săptămâni, informează Mediafax.

Știrea inițială. După după săptămâni de la tragedie, secretarul de stat Raed Arafat, cel care a coordonat intervenția de la Colectiv și a avut atribuții de conducere în gestionarea crizei care a urmat, nu consideră că autoritățile au făcut vreo greșeală în timpul acestei crize, cel puțin nu în timpul intervenției la dezastru și apoi la spitale, în gestionarea răniților. Într-o dezbatere de peste 2 ore, organizată de Frontline Club miercuri seară, Arafat a arătat că singurii vinovați în această criză sunt cei care „arată cu degetul” spre sistem, care caută vinovați și care lansează scenarii conspiraționiste, fără niciun temei. Raed Arafat a recunoscut două lucruri pe care societatea civilă le-a acuzat de la bun început, cerând vehement transferul răniților în străinătate: în România nu există camere sterile pentru arși și nici centre pentru tratarea arșilor, cu excepția unuia de la Timișoara, care nu a fost folosit în această criză. Arafat nu a putut spune, punctual, numărul de dotări esențiale pentru marii arși din România – paturi speciale, aparate de ventilat. Arafat a arătat pas cu pas cum a decurs gestionarea crizei și pe ce rațiuni s-au luat unele decizii cu privire la pacienții arși în Colectiv. El susține că acum s-a ajuns în situația în care Europa a pus la dispoziția României mai multe locuri pentru arși decât avem nevoie. Arafat a acuzat faptul că media și societatea civilă au pus presiune pe autorități și medici chiar în timpul intervenției în criză, rezultatul fiind că intervenția a fost îngreunată și că acum decidenții se tem să își mai asume deciziile.

Secretarul de stat pentru Situații de Urgență Raed Arafat a explicat, timp de două ore și jumătate, într-o dezbatere organizată de Frontline Club miercuri seară, cum a decurs și cum a fost gândită operațiunea de intervenție și cea de gestionare a victimelor în criza generată de incendiul de la Colectiv, în urma căruia au murit până acum 54 de persoane, iar alte câteva zeci sunt încă în stare gravă. Este pentru prima oară când Arafat dă explicații atât de detaliate despre această criză și despre deciziile luate în timpul ei.

Până acum, la două săptămâni după tragedia din Colectiv, autoritățile nu au prezentat un desfășurător al operațiunii de criză și nici nu au oferit răspunsuri la toate întrebările lansate de societatea civilă și presă. Comunicarea organizată din partea autorităților, vitală în timpul unei crize, nu a existat în cazul Colectiv.

De la bun începutul acestei crize, marcate de lipsa de comunicare, gândul a lansat câteva întrebări pentru autorități, AICI și AICI. Acum, în urma acestei dezbateri, Raed Arafat a oferit răspunsuri.

Există personal medical suficient pentru cazurile grave? Raed Arafat a explicat că NU, de aceea s-a și ajuns la transferurile pacienților către străinătate.

Există resurse suficiente pentru gestionarea unor cazuri de asemenea complexitate? Raed Arafat a explicat că NU, el recunoscând în premieră că în România nu există camere sterile pentru arși și centre specializate pentru tratarea arșilor.

Ar trebui ca România să ceară ajutor internațional din partea țărilor care au mai multe dotări?România a cerut ajutor internațional. Arafat a explicat că s-a mers pe contactele bilaterale cu statele UE și Israel, pentru că așa s-a considerat că lucrurile vor merge mai rapid. Acest lucru s-a demarat încă de sâmbătă, cu Israel. Marți s-a sunat la Comisia Europeană, pentru a discuta eventualitatea declanșării Mecanismului de protecție civilă, dar s-a ajuns la concluzia că nu merita activat, neaducând nimic în plus față de ce se putea obține pe contacte directe, minus finanțarea transportului victimelor, a explicat Arafat. El nu a explicat totuși în ce a constat și de ce a mai făcut România, joi, o cerere formală către CE, pentru ajutor și transferul a 80 de răniți. Acum, Arafat susține că s-a ajuns în situația ca Europa să ofere României mai multe locuri pentru arși decât are nevoie – Spania, Grecia fiind țări la care România încă nu a apelat, deși există acolo locuri.

A existat vreun demers al Ministerului Sănătății de a apela la expertiza internațională în astfel de cazuri? Raed Arafat a explicat că da, începând încă de sâmbăta după incendiu. Din datele oferite de el, nu reiese însă că a fost un efort centralizat, concertat, de a cere ajutor internațional, ci că fiecare autoritate s-a activat pe contactele ei internaționale: MApN, Sănătatea, ambasadele.

DISCUȚIA VIDEO POATE FI URMĂRITĂ AICI.

Discuția a fost aprinsă, existând o permanentă tensiune între Arafat și reprezentanta asociației „Dăruiește viață”, Oana Gheorghiu, cei doi lansându-și acuzații reciproce. Arafat a acuzat asociația că a face acuzații nefondate și că a aruncat cu acuzații chiar în timpul intervenției și al crizei, lucru dăunător.

„Am făcut aceste acuzații pentru că acești oameni au fost ținuți în secții care nu sunt pregătite pentru arși, zile la rând, nu au gradul necesar pentru condițiile pentru niște oameni arși, supuși unui risc de infecție. Pentru că oamenii din terapie intensivă nu sunt pregătiți pentru acest gen de arși și nu fac față și adesea li s-a trimis câte un rezident de la Spitalul de Arși să-i ajute. Am făcut aceste acuzații, fiind singurul mod de a vă determina să acționați. Cum asigurați acum condițiile de igienă, de asepție, în secțiile unde sunt cei în stare gravă? De ce îi țineți încă în aceste spitale care nu sunt pregătite?”, l-a întrebat Oana Gheorghiu pe Raed Arafat.

Pentru că aceste spitale s-au adaptat. Pacienții nu sunt transferabili. Sunteți medic, să decideți? Alegeți dumneavoastră pe cine să transferați… S-au trimis echipamente și materiale. Dacă toți colegii străini contrazic ce spuneți dvs și ei nu au niciun atu să vină să mintă, eu pe cine să cred? Pe dvs care nu sunteți medic, nu sunteți pregătită, nu sunteți din domeniu și care, am înțeles, ați trimis două saltele? Bravo, foarte bine, asta este solidaritatea, dar eu am părerea unor specialiști care au zis altceva. Și sunt chirurgi pentru arși„, i-a răspuns Raed Arafat.

Raed Arafat consideră că nu s-a greșit nicăieri în cadrul gestionării acestei crize, singurii care au greșit fiind cei care „au arătat cu degetul”, căutând vinovați chiar în timpul crizei, în loc să aștepte ca lucrurile să se calmeze și să obțină informațiile corecte și relevante. Cu toate acestea, Raed Arafat nu a răspuns la câteva întrebări esențiale: 1. De ce insistă că pacienții arși la Colectiv primesc absolut tot ce au nevoie în spitalele din România, când tot el recunoaște că în România nu există paturi de arși suficiente, nici camere sterile, nici Centre de Arși (cu excepția Timișoarei, care nu a fost folosit în această criză, pentru că medicii nu l-au solicitat, conform lui Arafat)?

2. De ce a mai cerut România ajutor de la Comisia Europeană joi, după incendiu, dacă a considerat că nu e necesar să activeze Mecanismul de Protecție Civilă?

Gândul vă prezintă principalele declarații ale lui Raed Arafat despre această criză, de la dezbaterea Frontline Club, urmate de declarațiile despre câteva subiecte fierbinți din timpul acestei crize:

Întrebat unde și-ar fi dus copilul, dacă acesta ar fi fost implicat în incendiul de la Colectiv: „În situația serii de vineri, l-aș fi dus la unul din spitalele din București, pentru că nu aveam unde altundeva să îl duc”.

Nu există centre de arși în România și din această cauză se lucrează acum cu Banca Mondială. Există la Timișoara și puteam transfera acolo dacă medicii o cereau, dar nu s-a cerut”.

– „Noi am discutat cu Mecanismul de Protecție încă de marți„. România a decis însă joi, 5 noiembrie, să nu activeze acest mecanism, dar să facă o cerere formală către Bruxelles, prin care să ceară ajutor pentru tratarea a 80 de răniți arși, conform purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene. Arafat nu a explicat, dar nici nu a fost întrebat, în ce a constat această cerere formală și de ce a mai fost făcută, dacă, așa cum spune el, România avea totul aranjat prin contactele sale bilaterale cu state din UE.

– „Deci dumneavoastră îmi recomandați de acum încolo ca orice ars din România să îl pun în avion să îl trimit afară? Pentru că nici la Spitalul de Arși nu sunt camere sterile. Camere sterile nu sunt deloc„.

– „Dacă media va face în timpul unui cutremur ce se întâmplă acum, să arate cu degetul în timpul intervenției, noi riscăm să ajungem într-un război civil. Pentru că oamenii vor fi sub o presiune foarte mare. Lăsăm la sfârșit acuzațiile, nu în timpul ei. Dacă acuzăm în timpul ei, o să îngreunăm de 10 ori intervenția”.

– „Din start s-a zis că suntem depășiți ca și capacitate, s-a recunoscut. Cel puțin din declarațiile mele. Din start s-a zis că medicii sunt obosiți și că trebuie să îi degrevăm și din start s-a zis că nu transferăm din lipsă de competență. Insist să spun că noi nu am avut lipsă de oameni competenți, dar am avut oameni puțini pentru astfel de situații și condiții suboptime ca să rămână toți pacienții în București. Din cauza asta am început procedura de transfer și ne-am asumat-o, pentru că este foarte riscantă. Pacienții aceștia cu leziuni pulmonare, când urci cu ei în avion, îi cobori, nu ești sigur că pacientul ăla ajunge cu tine în viață. Noi în România îi transportăm cu elicoptere, la înălțime mică, îi transportăm cu avioane care zboară la înălțime mică, fac 30 de minute. Când te duci 3-4 ore în aer, la înălțime de 30.000 de picioare, situația este cu totul alta. Și atunci oamenii care decid sunt oamenii din domeniu. Orice acuzație care se face trebuie să fie fondată de oamenii din domeniu”.

– „S-a recunoscut depășirea capacității. Când ministrul (Nicolae Bănicioiu – n.r.) a zis că avem tot ce ne trebuie, bănuiesc că s-a referit la terapie intensivă„.

– „Unde cred eu că s-a greșit? Haideți să luăm intervenția. Nu s-a greșit. Să luăm gestionarea la nivelul spitalelor. Nu s-a greșit, în condițiile de dezastru, pentru că asta a fost situația unui accident colectiv peste limita unei țări și a unui oraș. S-a greșit din partea celor care arată cu degetele peste tot și acuză, fără să aibă informații complete. Aveți toți dreptul să întrebați, dar noi în România, în loc să fim cu toții sudați pentru pacienți, să facem ceva, am creat două tabere și am început să arătăm cu degetul. Asta a fost cea mai mare greșeală și în orice situație în viitor s-ar putea să se ajungă la lipsă de reacție. Deja văd colegi de-ai mei care nu mai vor să se implice în luarea deciziilor, nu mai vor să apară la fața locului să conducă intervenții, nu mai vor să facă nimic. Când mergem și întrebăm tu ești șeful intervenției, te uiți la el că vrea să se ascundă. De ce? Pentru că am învățat că de doi ani, la orice intervenție, fără să avem niciun fel de informație de acolo, să arătăm cu degetul și să acuzăm. Acuzațiile pot veni pe fond și pe drept, dacă se analizează și datele arată acest lucru. Nu se fac la cald, în timpul intervenției, și nu pe baza unor informații în spatele cărora nu știi cine stă. Sunt zeci de date din perioada respectivă pe care nimeni nu știe cine le-a dat, ca și chestia cu ascunderea cadavrelor„.

– „Dacă eu am cerut la vreun medic să nu ceară ajutor și să ascundă, să iasă în față și să spună. Nu am niciun ascendent să comand vreunui medic să facă ceva. Dacă vreun medic a avut nevoie de ceva și nu a cerut, a greșit. Dar dacă sute de medici spun că nu au nevoie, ce înseamnă, că cineva le-a făcut ceva să nu spună? Să știți că managerii nu mai pot da afară medicii din spitale, a trecut vremea asta”.

– „În Olanda și în Belgia au fost dezastre similare și am discutat cu colegii. Au zis că da, când s-a întâmplat la ei și au văzut că sunt depășiți total, au transferat în alte spitale din țările din jurul lor. Dar în Olanda poți să ajungi în 2 ore sau în 50 de minute cu elicopterul la spitale din jurul țării. De la Amsterdam în Germania nu trebuie mai mult de 30-50 de minute de zbor. Noi în România, ca să ne accepte cineva să ducem bolnavii în altă parte, asta însemna avion, ore de zbor, pacienți care pot oricând să îți moară în avion, lucru care s-a și întâmplat. Mai mult, înseamnă ca unele țări să ne spună că îi primesc. Eu nu pot să aterizez cu avionul în Franța sau în Germania și să le spun, domnilor, am venit, dați-ne locuri în spitale„.

CUM A DECURS OPERAȚIUNEA COLECTIV

Raed Arafat a povestit în linii mari cum a decurs operațiunea de gestionare a pacienților de la Colectiv.

– „Era ora 22.32 când a fost apelul, pacienții au fost evacuați într-o oră și 40 de minute către 11 spitale. Eu nu puteam să îi duc pe toți la Spitalul de Arși sau pe toți la Floreasca sau la Grigore Alexandrescu. Ar fi însemnat să mut un dezastru de la stradă la un singur spital și să moară oamenii acolo. Orice țară ar fi făcut planul să distribuie bolnavii la toate unitățile de primiri urgențe pe care le are. Acolo sunt medici care stabilizează orice bolnav critic și după care stabilim unde îi ducem”.

– „Pacienții au fost 88 critici și grav, intubați și așa mai departe. 184 au ajuns la spitale. Orice oraș ar fi fost depășit. Am avut două surse prin care pacienții au ajuns la spital. Una erau ambulanțele, ale SMURD și ale Serviciului de Ambulanță, și una erau mașinile particulare. Și nu este nimic ciudat în asta, putem verifica, am scos și niște date. În SUA, într-un incendiu similar cu 26 de morți la fața locului și 200 de răniți, au ajuns cu mașini particulare și alții cu first responders (poliție, ambulanțe)”.

– „În secunda în care pacienții au ajuns la spitale, noi am avut etapa 1: stabilizarea lor. Din păcate nu avem poze să arătăm ce se făcea în spitale, sunt doar din stradă, dar eu am intrat în Floreasca să văd ce se făcea acolo. Etapa 2 a fost echilibrarea secțiilor și internărilor. Adică după ce au fost internați în spitale și stabilizați, am început să analizăm locurile de Terapie Intensivă. Și am început să spunem: aici nu putem să lăsăm atâția. De exemplu, la Floreasca au ajuns vreo 50 de pacienți. Am început să localizăm paturi de terapie intensivă și până la 3 dimineața am făcut transferuri între spitale, să reechilibrăm situația. Spitalele în care știam că nu au ce căuta pacienții, i-am scos de acolo. Dau exemplu Spitalul Colentina, de unde la 3 dimineața pacienții au plecat la alt spital cu chirurgi plasticieni, pentru că la Colentina nu sunt. Au făcut o treabă foarte bună la început, au intubat, au stabilizat, dar după discuția cu ei au spus – noi, până aici. Fie ne dați un chirurg la noi, fie îi luați în altă parte”.

– „Din prima zi am declarat că MApN a pus la dispoziția noastră două avioane, iar SMURD mai are 2 avioane, pentru a transfera pacienții oriunde vrem, la orice moment, în interiorul sau în exteriorul țării, dar la solicitarea medicilor”.

– „Sâmbătă (31 octombrie) au venit colegi din Israel, au început să vadă bolnavii, să discute cu colegi din Ministerul Sănătății. Eu vreau să precizez că nu lucrez la Ministerul Sănătății, am rolul meu între spitale, la UPU și pe transferuri. Dar am lucrat ca o echipă, nimeni nu s-a uitat unde îi este locul, am făcut fiecare tot ce se putea”.

– „De duminică a existat primul contact cu Ministerul Apărării din Belgia, de la MApN. Confirmarea o găsiți într-un interviu cu un medic belgian, care cu asta începe, este un colonel de la Spitalul Militar din Bruxelles. Tot duminică a început discuția cu Olanda, cu Ambasada Olandei care ne-a contactat și am zis că acceptăm orice locuri ni se oferă. Automat a venit echipa din Belgia, iar confirmarea din Olanda a venit când belgienii erau aici, deci au fost rugați să facă ei selecția pacienților și pentru Olanda. Atunci au început transferurile și au început să apară locurile”.

– „Dar problema unu era ca pacienții să fie transportabili și trebuie să recunoaștem că în unele situații au luat pacienți la limită. Unii au ajuns, alții la sosire i-am pierdut. Doi, era acceptul familiilor, pentru că nu puteam să mă duc să iau pacientul din mâna familiilor și să spun că îl duc în altă țară, dacă familia nu vrea. Am avut familii care nu au vrut. Trei, trebuia condiția ca și medicul care îl tratează să ne zică faptul că pacientul este în condiții de a fi transferabil. Sunt reguli oriunde în lume. Și medicul transportor de pe SMURD are dreptul să refuze și s-a întâmplat, când a plecat avionul militar al NATO, medicul nostru de la Spitalul Bagdasar să refuze o pacientă care trebuia să fie transferată, spunând că nu poate fi transportată. Ea a plecat cu avionul următor, în Germania, după ce s-a stabilizat”.

– „Sunt foarte multe condiții. Să găsești locuri pentru arși în spitale unde paturile de arși sunt rare și foarte bine păzite, pentru că orice țară nu dă capacitatea ei de arși pentru o altă țară, pentru că știe că și ea poate să aibă ceva. Și atunci așteptam ofertele și noi trimiteam”.

– „Am avut un număr de 88 de pacienți, dintre care 35 deja sunt în alte țări. Din ei, o parte au decedat. Au decedat și aici. Restul nu sunt transferabili, i-au văzut și colegii din Franța, nu îi pot pune pe transfer. Înseamnă să îi ucid pe drum. Așteptăm ca unii să se stabilizeze și să îi transferăm și pe alții îi tratăm aici, nu are niciun rost să fie transferați. Aveți declarațiile de la nemți, de la francezi, de la belgieni, de la doctorița din Marea Britanie, toți au zis un lucru: am văzut ce nu ne-am așteptat să vedem, bolnavii sunt tratați impecabil, sunt tratați bine, eforturile care s-au făcut au fost supraomenești. Și ei au zis că pentru a fi luați bolnavi de aici, ei trebuie să fie transportabili„.

– „Noi ne-am gândit cum îi ducem, pentru că avioanele noastre permiteau transferul cu o anumită viteză, pentru Anglia se ajungea la 6 ore de zbor cu un Hercules (de fapt e vorba de Spartan – n.r.), pentru Norvegia și Finlanda făceam și mai mult, dacă mergeam și prin Anglia. Și atunci a intervenit Statul Major al Forțelor Armate, a sunat – România are în NATO un număr de ore de zbor pe un avion la comun. Și mi-au zis, uite v-am rezolvat cu un avion mult mai rapid. A venit mamutul pe care l-ați văzut pe pistă acum 2 zile. Deci noi nu putem să spunem că organizațiile statului nu au funcționat. Ele au lucrat. Dar nu întotdeauna fiecare mișcare care s-a făcut a fost spusă în public. Asta nu înseamnă că în spate nu s-a lucrat”.

– „Am dus un copil cu arsuri pe 90% din corp în Anglia, pentru că știam că șansa lui aici este zero. Cei din Anglia au zis hai să încercăm, poate reușim ceva, pentru că uite cât de stabil este. A decedat în această dimineață. Nu regret că am încercat, cel puțin acum mama lui zice că s-a făcut tot posibilul. Dacă nu îl duceam, zicea poate… Nu pot să îi duc pe toți”.

DECLANȘAREA MECANISMULUI EUROPEAN DE PROTECȚIE CIVILĂ

– „Este un departament la CE care monitorizează dezastrele din lume. Când o țară are nevoie de ceva, îl declanșează, cere ajutorul. Participă toate țările. Când ți se oferă ajutorul, trebuie să spui: accept sau refuz. În secunda aia, dacă refuzi, trebuie să spui și de ce refuzi. Deci Mecanismul nu este tipic pentru această situație. Marți am intrat în legătură telefonică cu colegii de la CE și ne-am consultat pe activare. Am întrebat ce părere au, am început să vedem dacă trebuie să îl activăm, noi având deja relații bilaterale făcute. Concluzia la care am ajuns a fost că activând mecanismul, nu aducem nicio valoare în plus. Singura chestie pe care putea să ne-o aducă era plata costurilor transportului cu 50%, care nu era prioritatea noastră, a Guvernului. Atunci s-a pus problema că mergem mai departe pe bilateral și nu activăm mecanismul. Multe țări fac asta, nu întotdeauna se declanșează Mecanismul. Dacă Doamne Ferește am un cutremur mâine, în a doua secundă se declanșează Mecanismul, singur. Activarea mai însemna și o gestionare care era mult mai dificilă pentru noi, ca resurse, decât dacă am fi mers pe bilaterale. Acum avem oferite locuri mult mai multe decât ne trebuie, dar problema este transferabilitatea pacienților. Eu nu duc lipsă de locuri, avem în Madrid, în Grecia, în Germania, în Franța, până și SUA ne-au sunat de duminică, dacă vrem. Dar acolo nu e fezabil din cauza distanței. Nu pot să pun bolnavii 12-13-14 ore pe avion„.

– „De marți aveam deja numărul de locuri care creștea în țările din Europa, deci nu am mai declanșat mecanismul. Nu mai era nevoie să îl declanșăm. Dacă nu contactam deloc Mecanismul, lumea m-ar fi întrebat de ce nu l-am contactat. Dacă l-am contactat marți, de ce abia marți. A ieșit și zvonul că l-am activat joi, ceea ce a fost o diversiune pe care a dezmințit-o chiar Uniunea Europeană„. Arafat nu a explicat, dar nici nu a fost întrebat în ce a constat și de ce a mai fost făcută cererea României către Comisia Europeană, de ajutor pentru 80 de răniți, așa cum a confirmat de două ori purtătorul de cuvânt al CE, prima oară pentru Hotnews, apoi pentru Mediafax.

CUM A DECURS INTERVENȚIA LA FAȚA LOCULUI, LA COLECTIV

– „Au intervenit 156 de pompieri, dar nu în primele 15 minute, pentru că se cheamă pe parcurs. Prima sosire a unei mașini cu apă și spumă a fost la ora 22.43, erau trei mașini la ora aceea. La 22.52 s-au făcut 6 mașini. La 22.56 au devenit 8 mașini. Într-o situație din asta, se concentrează resursele din tot orașul, nu dintr-o stație. În București sunt 22 de stații de pompieri și în Ilfov mai sunt. S-a dat alertă”.

– „Cum a intervenit fiecare, se analizează la nivel de comandant de echipaj, de intervenție. Pompierii se împart în sectoare, de stingere, de salvare, fiecare sector are comandantul lui. Intervenția nu este am venit, am intrat. Se face o recunoaștere înainte, se stabilește o tactică. Orice intervenție se analizează, nu există intervenție fără lecție învățată, care se răspândește apoi în toate unitățile, ce trebuia să facă și ce nu”.

– „În 2008, capacitatea Bucureștiului la o intervenție de genul ăsta era de o treime cât este acum. Lucrurile s-au schimbat și încă continuă să se schimbe. Dacă acum câțiva ani se întâmpla, noi nu aveam avioanele cu care să transportăm răniții. Sistemul e dinamic”.

– „Nu avem medici, au plecat și încercăm să îi ținem. Dar măcar pe cei pe care îi ținem, să îi încurajăm să rămână. Nu spun asta ca să se victimizeze cineva. În ultimii doi ani, pe intervențiile de urgență, am devenit studiu de caz în alte țări. Atacul intervenției în timpul ei și imediat după ea generează consecințe pe care nici nu vi le închipuiți asupra sistemului de urgență. Speculațiile pe cei care conduc – văd deja cum unii care aveau curaj să ia decizii nu mai iau decizii și văd cum dura două minute și acum durează 30 de minute să se ia o decizie. Pentru că oamenilor începe să le fie teamă de arătatul cu degetul. Avem unul din sistemele de urgență bune din Europa, nu suntem nici cei mai buni, nici cei mai proști. Avem un sistem bun, de referință pentru multe țări”.

– „Anul ăsta au fost cheltuiți 41 de milioane de euro pe dotarea pompierilor, din fonduri structurale”.

CONTROVERSE CU PUBLICUL

Raed Arafat a răspuns mai multor întrebări și controverse din public, dar mai ales ale Oanei Gheorghiu, reprezentanta asociației „Dăruiește viața”.

despre nerespectarea protocoalelor internaționale (guidelines) pentru tratarea arșilor: „Sunt protocoale, dar ele se numes guidelines. Asta înseamnă că este un ghid, o linie directoare pe care medicul merge sau nu. Nu am un guideline care se aplică 100% la toți. Este ca o șosea pe care aleg să merg pe dreapta, pe stânga, pe mijloc, după caz. Fiecare pacient e individual, reacționează altfel. Dacă era după guidelines, însemna că am pe cineva cu pregătire de bază în salonul de Terapie Intensivă, îi dădeam pacientul și îi ziceam tratează bolnavul. Atunci poate că oricine dintre dumneavoastră, îi dau ghidul și știți ce să faceți. Guideline-ul este obligatoriu pentru paramedici, 100%, pentru că ei nu au drept de decizie, dar medicii au acest drept. Dacă nu ar avea, nu am avea medici, am avea doar executori și am terminat”.

despre gafa prin care familia unui rănit a fost trimisă în Austria, în timp ce copilul lor era dus cu avionul la Bruxelles, în Belgia: „S-a întâmplat, s-a greșit. Care e problema? S-a recunoscut, a fost o greșeală. Li s-a decontat biletul. Pentru că s-a spus la spital că pleacă în localitatea cutare, dar decizia finală a fost să plece în Austria. S-a greșit, ne-am cerut scuze de la familie”, a explicat Raed Arafat foarte nervos.

despre medicamentul Cyanokit, folosit ca antidot pentru intoxicațiile cu fum, despre care au existat acuzații că nu exista la spitale și că de aceea mulți pacienți au avut probleme de intoxicare cu gaze toxice: „În România acest produs nu este înregistrat, însă există alte tipuri de medicamente care s-au administrat acestor pacienți”, a explicat un medic chirurg plastician, care l-a însoțit pe Raed Arafat.

Cine sunt răniții care și-au pierdut viața în ultima săptămână:

1. Ionut Popescu

2. Daniel Ciobanu, chitaristul trupei Prea Târziu, se numără printre cele șase persoane care au decedat sâmbătă, după ce au fost rănite în incendiul din clubul Colectiv din București. Mai multe detalii aici.

3. Ionuț Maior, foto stânga

4. Alex Chelba, prietenul fotograf al lui Cabral, pentru care vedeta TV a organizat o campanie de ajutor și a scris un text emoționant pe blogul său, este cea de-a șaptea victimă de pe lista deceselor de astăzi. Mai multe detalii aici.

5. Florin Cristian Popescu, bodyguardul clubului Colectiv, era internat la Spitalul SRI, în stare critică, cu pronostic rezervat.

6. Tullia Ciotola. Presa din Italia a relatat despre ea că era studentă la Universita Orientale di Napoli și se afla la București în cadrul programului Erasmus. Tânăra a mers în clubul Colectiv în 30 noiembrie împreună cu alți colegi din cadrul programului, doi spanioli, un turc și un german. Atunci când a izbucnit incendiul, ea ar fi încercat să își găsească prietenii, dar bucăți incandescente au căzut peste ea, tânără fiind transportată la spital cu arsuri pe 50 la sută din suprafața corpului.

7. Serian Mavi. Avea 25 de ani și lucra la Oracle, este de origine turcă. Conform unei utilizatoare de Facebook, sâmbătă ea se afla internată în stare gravă, intubată.
 

8. Elena Toader, 30 de ani

9. Adrian Popa

10. Alexandra Rădulescu, în vârstă de 26 de ani, care a decedat duminică, după ce a fost grav rănită în incendiul din 30 octombrie, era barmaniță în clubul Colectiv. Vezi aici mai multe detalii.

11. Ayberk M., tânărul din Turcia decedat duminică dimineață la Spitalul Floreasca, unde era internat în stare gravă după tragedia din Clubul Colectiv, era student și venise în România prin Programul universitar Erasmus. Vezi aici mai multe detalii.

12.  Golu Tudor

13 Istrate Claudiu Bogdan, 22 de ani.

14 Liviu Zaharescu, fotograf.

15. Alex Aliman.

16. Mădălina Strugaru:iubita lui Andrei Găluț, solistul formației Goodbye to Gravity

17. Bogdan Enache, toboșarul trupei Goodbye to Gravity

18. Alex Pascu, bassist Goodbye to Gravity

19. Elena Nițu, 18 ani, elevă

20. Vlăduț Roberto, 19 ani.

 

Transfer ISTORIC la FCSB. Becali dă o nouă lovitură memorabilă şi îşi vinde starul la...
A MURIT. Tragedia care a șocat showibiz-ul. Doliu pentru Dorian Popa
FOTO. Cum arăta Daniela Crudu în liceu! Era în clasa a X-a, fără operații estetice...
Era pe plajă, la mare, când A DISPĂRUT fără urmă. Au găsit-o peste 18 zile...
Pisica lui Cristiano Ronaldo a fost călcată de o mașină și celebrul milionar a trimis-o...
Schimbare URIAŞĂ în cazul morţii mezzosopranei Maria Macsim Nicoară! Cine ar fi ucis-o, de fapt
FOTO Căţelul „minune” din Oklahoma, născut cu două cozi şi şase picioare: „Un miracol numit...
BANCUL ZILEI – Propuneri indecente…din partea soțului
Cinci români au câștigat sume uriașe după ce și-au pus soțiile să facă sex pe...
A MURIT. Tragedia care a șocat showibiz-ul. Doliu pentru Dorian Popa
A fost sărac toată viața fără să știe că avea așa ceva în curte. Peste...
Ce declanşează la FEMEI dorinţa de a FACE sex? Răspunsul cercetătorilor este neaşteptat.Toţi bărbaţii ar...
Românii care au cont și card la aceste bănci sunt în pericol să rămână fără...
Se schimbă regulile dacă ai nevoie de aceste documente. Anunțul momentului pentru toți românii
A divorțat după 7 ani, fără pasiune, de căsătorie. Apoi a făcut un experiment inedit:...
BREAKING NEWS: România este în DOLIU! A fost găsit mort în apartamentul său
O femeie nu a mâncat zahăr 30 de ani. De atunci pare că nu a...
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Lidl? ADEVĂRUL de la raft care...
Veste ȘOC despre Sebi, copilul de 7 ani dispărut de ȘASE SĂPTĂMÂNI. Ce s-a întâmplat,...
×
Inchide