Traian Băsescu și Vasile Blaga, audiați la Înalta Curte. „Este vremea delatorilor”

Fostul președinte Traian Băsescu și copreședintele PNL, Vasile Blaga, au fost audiați la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul răpirii jurnaliștilor, după o plângere făcută de Corneliu Vadim Tudor.

„Este vremea delatorilor”, a spus fostul președinte care a stat doar câteva minute la Curtea Supremă și a plecat fără a face declarații.

„Procurorul a decis și judecătorul a fost de acor că nu am nicio calitate în acest dosar. Pe domnul președinte o să-l citeze altă dată”, a declarat Blaga la ieșire.

SCANDALCelebra trupă din România care rămâne fără toboșar. „Mitraliera din Carpați” își anunță plecarea: „Respectul și considerația pe care le-am oferit nu mi-au fost întoarse în aceeași măsură”

13:30

APĂRAREMinistrul Apărării cere sprijinul aliaților după ce trei nave au fost lovite de drone în apropierea gurilor Dunării

13:29

Băsescu și Blaga au plecat de la sediul instanței supreme în jurul orei 9.15.

Traian Băsescu și Vasile Blaga au fost citați să se prezinte joi la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care analizează cererea procurorilor de la Parchetul de pe lângă instanța supremă, de confirmare a urmăririi penale în dosarul jurnaliștilor răpiți în Irak, după ce Judecătoria Sectorului 5 al Capitalei și-a declinat competența.

Procurorii de la Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus redeschiderea cercetărilor penale în cazul celor trei jurnaliști răpiți în Irak, în 2005, dosarul fiind deschis ca urmare a unei cereri depuse de Corneliu Vadim Tudor. Acesta îi acuză pe fostul președinte Traian Băsescu și pe copreședintele PNL Vasile Blaga că se fac vinovați de dispariția a patru milioane de dolari din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români.

Pentru a putea continua cercetările penale în acest caz, procurorii PICCJ au cerut Judecătoriei Sectorului 5 confirmarea redeschiderii urmăririi penale.

În urma analizării dosarului, magistrații instanței bucureștene au decis că nu sunt competenți să judece cauza și au trimis-o magistraților de la instanța supremă.

„Admite excepția necompetenței personale – ratione personae a Judecătoriei Sectorului 5 București invocată de instanță din oficiu. În baza art. 50 N. C.p.p. rap. la art. 40 și art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină competența de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție- Secția penală”, au decis, joi, magistrații de la Judecătoria Sectorului 5.

În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși Președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnaliști, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.

Ulerior, în iunie 2005, președintele de atunci Traian Băsescu spune că Omar Hayssam voia să iasă din România și că își transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soției acestuia și al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autoritățile irakiene.

La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

În 31 mai 2007, Omar Hayssam declara, într-un interviu prin telefon la o emisiune de la Antena 3, că la cererea doctorului Yassin s-a întâlnit cu președintele Traian Băsescu, după ce, în seara de 28 martie 2005, prietena jurnalistei Marie Jeane Ion l-a anunțat despre răpirea de la Bagdad. El preciza că Yassin s-a prezentat, în seara de 28 martie 2005, la biroul său, împreuă cu soția, iar în aceeași zi l-a condus la aeroport pe acesta, care s-a deplasat în Irak pentru a participa la negocierile pentru eliberarea jurnaliștilor.

Singurul găsit vinovat de răpirea celor trei jurnaliști a fost Omar Hayssam. În prezent, el execută 23 de ani și patru luni de închisoare, în urma contopirii pedepselor primite în alte două dosare – „Volvo” și „Foresta Nehoiu” – și cel al răpirii celor trei jurnaliști, potrivit unei decizi luate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

În ceea ce îl privește pe fostul șef al statului, Judecătoria Sectorului 1 a confirmat redeschiderea urmăririi penale pentru furt, furt calificat și insultă, cu privire la fapte ale lui Traian Băsescu, care a folosit, în 2007, apelativul „țigancă împuțită” la adresa unei jurnaliste și i-a luat acesteia telefonul mobil.

Judecătoria Sectorului 1 a constatat, în 25 mai, că ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de redeschidere a urmăririi penale este legală și temeinică.

Decizia magistraților este definitivă, motiv pentru care procurorii PICCJ pot relua cercetările în acest caz, cu privire la faptă.

Luna aceasta, aceeași instanță a dispus redeschiderea urmăririi penale și în dosarul „Casa din Mihăileanu”, anchetă ce vizează modul în care fostul șef al statului a obținut, în perioada în care era primar, casa din strada Mihăileanu din Capitală, procurorii urmând să facă cercetări in rem pentru abuz în serviciu, uz de fals și fals în declarații,

Tot Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu, în dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe fostul președinte de șantaj.

Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul președinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că și acum poate spune că aceasta este „o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. „Mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa ce se întâmplă pe moșia soțului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

Fostul șef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este „o șantajistă de profesie”. „Nu e un atac la o femeie, e un atac la o șantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine școala turnătorului Felix”, preciza Băsescu.

Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe „senatoarea șantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliție, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ținut totodată să amintească prestația Gabrielei Firea din campania pentru prezidențiale a lui Mugur Isărescu.

Gabriela Firea a reacționat în 14 aprilie 2014, afirmând că așteaptă cu interes reacțiile instituțiilor și ale ambasadelor statelor democratice față de acest „act flagrant de intimidare a unui senator”.

Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanței supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru amenințare și șantaj.