ULTIMUL FILM AL LUI SERGIU NICOLAESCU

În urmă cu un an, regizorul Sergiu Nicolaescu vorbea, într-un interviu acordat Mediafax, despre  „Ultimul corupt din România”, cel mai recent film al său, care a fost lansat în cinematografe pe 17 februarie.

Sergiu Nicolaescu a mai vorbit despre reîntâlnirea cu actorii din „Poker” pe platourile filmului „Ultimul corupt din România”, despre relația sa cu publicul și despre faptul că, în prezent, în România, realizarea unui film istoric este un demers aproape imposibil.

Reporter: „Ultimul corupt din România” este urmarea filmului „Poker”. De ce ați vrut să faceți o continuare a filmului?

Sergiu Nicolaescu: Pentru că am avut actori foarte buni. Am reușit ca primul film să fie un film interesant. Al doilea scenariu era mai bun decât primul. Sunt actori de excepție în al doilea film, mai mulți decât în primul.

NEWS ALERT Călin Georgescu susține că Nicușor Dan are o înțelegere cu Zelenski pentru a implica NATO în război prin România. „Serviciile americane știu”

21:21

ACCIDENT 11 oameni au murit în urma unui accident aviatic petrecut în nord-estul Franței

21:09

Rep.: Cum v-ați reîntâlnit cu actorii cu care ați lucrat în Poker, au evoluat personajele lor? V-ați gândit la ei când ați creat personajele?

S. N.: Important este cât s-au gândit ei la personajul respectiv. Or, cunoscând personajul, le-a fost mai ușor în al doilea film. Intraseră deja în rolurile respective. Am avut actori foarte buni: Horațiu Mălăele, Vladimir Găitan, Mircea Diaconu, Ion Rițiu, Ion Dichiseanu, George Mihăiță. În afară de asta, e și ultimul corupt care este Nae Lăzărescu. Sunt actori absolut senzaționali cu care m-am împăcat. Îi cunoșteam dinainte. Eu lucrez în general cu aceiași actori și atunci am lucrat cu multă bucurie și cu multă satisfacție. Am terminat filmul în 23 de zile. A fost un film care a mers uns.

Rep.: De ce se numește „Ultimul corupt”? Va exista vreodată un ultim corupt în lume, în politică, oriunde?

S. N.: E o ironie. „Ultimul corupt din România”… Îți dai seama… ultimul corupt din România nu va fi niciodată, dar e interesant că filmul captează societatea de astăzi și sub forma unei glume. Sub forma unei comedii am tratat acest subiect. E un film foarte plăcut. M-am gândit de ce are nevoie spectatorul nostru astăzi și cred că are nevoie să și râdă, să îi și placă ceva, nu numai accidente, morți, crime, lucrurile care se transmit în general în presa scrisă și în televiziune.

Rep. : Va exista și o parte a treia?

S. N.: Nu știu, în funcție de succes. Dacă filmul va avea succes, atunci va putea exista și o parte a treia.

Rep.: „Poker” a fost una dintre premierele care au avut un mare succes la public. Dumneavoastră faceți filme de foarte mult timp. Credeți că de-a lungul timpului publicul s-a schimbat, preferințele publicului s-au schimbat sau publicul caută același lucru?

S. N.: Publicul nu se schimbă… M-am întâlnit cu un copil de 6-7 ani la alimentară, care mă cunoștea. Zice: „Nu sunteți cutare din «Pistruiatu’»?”, „Eu sunt”. S-au strâns imediat 5-6 copii. Erau niște copii lângă o alimentară, care cerșeau. Ei… lucrul ăsta este deosebit, ca oamenii să te recunoască, să te privească cu plăcere, să-ți spună lucruri frumoase. Și eu răspund la fel, pentru că filmele mele le-am făcut pentru spectatori și m-am gândit întotdeauna la ei. Nu le-am făcut concesii. Asta nu am făcut niciodată. Dar am ținut cont de părerea sau plăcerea pe care o au ei să vină la filmele mele. În sensul acesta am construit și filmul de care e vorba, „Ultimul corupt”. Eu mă gândesc la spectator, de ce are nevoie spectatorul român, publicul… sigur că sunt și alte generații. Generațiile mai în vârstă mă cunosc mai bine. Uite și exemplul pe care vi l-am dat, copiii care mă recunosc. Asta înseamnă recunoașterea unei cariere și mă face sensibil la ceea ce continuu să dau publicului.

Rep.: „Ultimul corupt” este o comedie pe teme politice. Personajele din „Ultimul corupt”, ca și cele din „Poker”, fac parte din politica românească. Sunt și influențe din politica actuală românească?

S. N.: Eu nu fac niciodată politică prin filme. Eu prin filme am făcut educație, filme istorice, filme polițiste, prin care tot arătam evenimente istorice anume, ale unei anumite perioade, drame, adaptări cinematografice ale unor romane celebre și bineînțeles comedii. Nu încerc să fac politică prin film. E departe de mine așa ceva. Dar e clar că societatea de astăzi mă inspiră. Deci personajele nu se potrivesc cu nimeni, să ne fie clar, nu se potrivesc. Dar e o ironie la societatea actuală, fără îndoială.

Rep.: Credeți că mai există loc de umor în societatea de astăzi, în politica de astăzi, având în vedere toate crizele politice și sociale?

S. N.: Încerc să-i fac loc.

Rep.: Puteți să ne spuneți ce alte planuri aveți?

S. N.: Mai aveam un film pe care aș fi vrut să îl fac, „Candele de zăpadă”, după un scenariu de Vadim Tudor. Din păcate, filmul nu se mai poate realiza pentru că există subiecte și scenarii care nu se mai pot realiza în țară la noi. Nu mai avem tehnică, nu mai avem bani, nu mai avem cineaști specialiști. Cred că va trebui să renunț la el. Vadim Tudor crede că va găsi pe altcineva. Să dea Dumnezeu!

Rep.: Era vorba de condiții tehnice speciale?

S. N.: Era vorba de Al Doilea Război Mondial…

Rep.: Și era foarte greu din punct de vedere tehnic?

S. N.: Astăzi nu mai există armată, nu mai există echipament, nu mai există tunuri, nu mai există nimic. Or eu sunt obișnuit să am armată, să am arme originale. Eu am avut armele originale și în Primul Război Mondial și în Al Doilea Război Mondial (filmele care au avut ca subiect aceste perioade, n.r.). Deci, vedeți dumneavoastră, panourile pe care le aveți aici (în camera în care s-a desfășurat interviul, n.r.) sunt cu lucrurile originale care mi-au fost de model. Sunt și obiecte, de exemplu săbiile acestea care sunt făcute de mine tot din metal. Ar trebui ascuțite și sunt folosibile. Sunt din metal excepțional, făcute la o fabrică de aviație, și armuri de metal. Eu nu am lucrat cu armuri din plastic, cu săbii din lemn, la mine totul a fost de metal.