Ultimul român condamnat la moarte, fostul ofițer DIE Constantin Răuță, cere revizuirea sentinței. Curtea Supremă a amânat decizia pentru 1 noiembrie. UPDATE

Fostul ofițer al Direcției de Informații Esterne, Constantin Răuță, a solicitat Curții Supreme revizuirea sentinței prin care în 1974 a fost condamnat la moarte. Autoritățile comuniste l-au condamnat la moarte pe Constantin Răuță pentru că, în 1973, ajuns în SUA, a solicitat azil politic. După 1990, Răuță a solicitat de mai multe ori revizuirea și casarea sentinței.

UPDATE Curtea Supremă a amânat pronunțarea pe 1 noiembrie

Constantin Răuță s-a născut în județul Alba la 6 noiembrie 1943. A absolvit Facultatea de Electronică și Telecomunicații în 1966, după care a fost cooptat și angajat la Direcția de Informații Externe (DIE). În noiembrie 1973, în timpul unei vizite oficiale în SUA, el a cerut și a primit azil politic, se mai arată în motivarea recursului.

În 1974 autoritățile române l-au condamnat la moarte și la confiscarea totală a averii, pentru trădare prin transmitere de secrete, dezertare și pentru refuzul înapoierii în țară.

ECONOMIE Cum arată România în cifre, la final de an. Inflație, costuri ridicate și un trai tot mai greu de dus

15:33

DISTRACȚIE Se schiază în stațiunea Straja din Hunedoara. Pârtiile Constantinescu, Mutu și Poiana Soarelui sunt deschise

15:28

„La data de 24 noiembrie 1973, Răuță Constantin a primit misiunea și s-a deplasat în SUA pentru a transporta valiza diplomatică; ajungând pe aeroportul din New York acesta a predat imediat organelor de poliție americane valiza diplomatică în care se aflau date și documente cu caracter «secret de stat» ce făceau parte din categoria celor care se refereau la munca operativă a organelor de securitate, la aparatura tehnică și de specialitate din dotarea Ministerului de Interne folosită în scopul apărării secretului de stat, prevenirii scurgerii de informații și depistării urmelor lăsate de persoanele interesate în pătrunderea la asemenea documente, divulgând misiunea primită; de la data menționată nu s-a mai întors în țară și a lipsit nejustificat de la serviciu”, se arată în cererea de revizuire

În 2009 și în 2010 Curtea Supremă a respins două acțiuni similare.